24 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Bucureşti, 14 iulie 2021
Fundația Pro Patrimonio a salutat inițiativa de reluare a procedurii de includere a Sitului Minier Istoric de la Roșia Montană în Patrimoniului Mondial, anunțată în 2020 de Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, considerând că acest pas reprezintă un fapt firesc și îmbucurător. Roșia Montană va putea beneficia de recunoașterea la nivel internațional a valorii sale universale. Aceasta reprezintă în sine o mare șansă pentru ca Roșia Montană să fie tratată cu atenția cuvenită în viitor, o misiune internațională de experți urmând să evalueze la fața locului modalitățile de punere în valoare a perimetrului.
Eforturi susținute de lumea științifică națională și internațională au fundamentat timp de ani de zile aceste demersuri, pe care societatea civilă le-a susținut în mod convingător și perseverent. Retragerea sau amânarea dosarului din dezbaterea Comitetului UNESCO, sub pretexte conjuncturale sau motivații legate de restrângerea perimetrului definit ca peisaj cultural, este în sine un non-sens, nu doar în raport cu patrimoniul, ci și cu angajamentele luate de România, în raport cu comunitatea locală, cu cea științifică și cu publicul larg.
Din punct de vedere istoric este un gest lamentabil și compromițător pe care Fundația Pro Patrimonio nu-l poate accepta. Ținem să reamintim, încă o dată, argumentele și concluziile formulate de experți britanici de la universități de prestigiu încă de acum 10 ani, argumente care au fundamentat demersurile firești de recunoaștere a valorii sitului. Mai mult, autorii acestor studii de specialitate (dr. Mike Dawson, consultant de mediu și arheologic RPS, profesorul David Mattingly de la Universitatea din Leicester și profesorul Andrew Wilson, de la Universitatea din Oxford) au ținut să transmită Guvernului României, în contextul tergiversărilor anunțate în ultimele zile, următorul mesaj:
„Guvernul României analizează din nou posibilitatea de a retrage cererea României ca Roșia Montană să primească recunoașterea UNESCO ca sit al patrimoniului mondial (World Heritage Site – WHS). O astfel de direcție de acțiune ar constitui un pas înapoi pentru un demers care se bucură de un sprijin public larg și s-ar opune recomandării cheie din raportul Statement of Significance (2010) – o importantă evaluare independentă a sit-ului pregătită pentru guvernul român de către experți internaționali. (http://users.ox.ac.uk/~corp0057/Raport-Oxford-Rosia-Montana-MD1).
Autorii acestui raport doresc să reafirme ceea ce s-a constituit ca principală concluzie a raportului, aceea că Roșia Montană este un sit de valoare internațională excepțională. Declarația de semnificație a fost pusă la dispoziția experților români în vederea elaborării dosarul de nominalizare pentru ca situl minier de la Roșia Montană să devină WHS, iar concluziile raportului despre valoarea universală a patrimoniului de la Roșia Montană au fost deja recunoscute, de două ori, de către ICOMOS, organismul consultativ responsabil cu evaluarea nominalizărilor pentru Lista Patrimoniului Mondial, în rapoartele din 2018 și 2021 prin care recomandă înscrierea sitului în Lista UNESCO.
Valoarea economică pe termen lung a minelor romane și a peisajului minier este de necontestat. Românii sunt mândrii moștenitori ai trecutului lor roman, iar astăzi Roșia Montană se află într-un moment cheie în care trebuie să se concentreze pe beneficiile pe termen lung pe care acest trecut le poate susține. Înscrierea ca sit al Patrimoniului Mondial va permite regiunii și statului să beneficieze de regenerare economică bazată pe resursa culturală, de patrimoniu și să conserve și valorifice Roșia Montană în lista celor mai excepționale locuri de pe pământ.”
prof. Andrew Wilson, Universitatea din Oxford
Mike Dawson, RPS Heritage UK
prof. David Mattingly, Universitatea din Leicester
____________
Studiu la care se face referire a fost comandat de Fundația Pro Patrimonio, la Solicitarea Ministerului Culturii, în 2010, pentru a servi ministerului de la acea vreme în demersul său declarat de a înscrie situl în Lista Patrimoniului Mondial. Ulterior, raportul a fost secretizat de minister iar Fundația Pro Patrimonio a acționat în instanță instituția pentru a solicita publicarea lui.
La cele formulate de autorii studiului, Șerban Sturdza, președintele Pro Patrimonio adaugă: ”S-au pierdut mai mult de 10 ani de la data acestui raport, ani în care zona și Statul Român puteau să profite de recomandările experților și să dezvolte într-adevăr locul, spre beneficiul comunității locale. Nu au făcut-o atâția ani și în aceste zile riscăm, prin acțiunile Guvernului în raport cu fructificarea dosarului de nominalizare de la UNESCO, să prelungim și mai mult agonia acestei comunități și să periclităm integritatea patrimoniului unic conservat aici.”
_____________
Pentru mai multe detalii:
arh. Șerban Sturdza / bucuresti@propatrimonio.org, propatrimonio.romania@gmail.com
prof. David J. Mattingly / djm7@leicester.ac.uk
Michael Dawson / michael.dawson@rpsgroup.com
Acţiuni trecute ale Fundaţiei Pro Patrimonio
Pe 4 iulie 2021 a avut loc slujba de resfințire a bisericii de lemn, monument istoric, cu hramul Buna Vestire și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Participarea largă ne-a arătat încă o dată câtă nevoie avem de exemple pozitive şi cât de importantă este forţa comunităţii locale.
Ne-am bucurat alături de preotul paroh Şerban Constantin Valeriu, de oamenii din sat şi de oficialităţile locale şi de reuşita salvării bisericii, şi de premiul obţinut în cadrul Premiilor Patrimoniului European 2021 / Premiile Europa Nostra.
Le mulţumim tuturor celor ce ne-au fost alături în aventura celor 10 ani de intervenţie!
Invitaţia la Slujba de resfinţire.
Totodată, din partea Europa Nostra ne-a fost trimisă placa de bronz care atestă Premiul pentru Patrimoniu European 2021 / Premiul Europa Nostra luat de Biserica de Lemn de la Urşi. Aceasta va fi dusă în comunitate pentru bucuria sătenilor şi a vizitatorilor din ce în ce mai numeroşi.
Pe locuri, fiți gata, grădinărim!
Vara aceasta deschidem sezonul atelierelor la Casa Enescu cu o invitație la „Școala de peisaj și artă” din perioada 27 iulie-3 august. Punem la dispoziție 8 locuri pentru o experiență condensată și intensă fizic de amenajare a curții Casei Enescu de la Mihăileni, judeţul Botoşani, asortată cu după-amieze relaxante de explorări în zonă și experimente artistice ghidate de resursele locului.
Invităm să ni se alăture atât tinerii specialiști din domeniul arhitecturii, peisagisticii sau horticulturii, dar și oamenii general interesați de subiect și dornici să se implice în procesul de transformare al locului.
Programul școlii de vară este centrat în jurul amenajării curții Casei Enescu. În cele 6 zile de lucru, 28 iulie – 2 august, vom încerca să parcurgem secvențe cât mai variate din etapele de amenajare, urmărind ghidajul peisagistului coordonator și al echipei de implementare: înțelegerea planului de peisagistică, trasare și marcare, lucrări efective de pregătire și amenajare a terenului, pietruiri, împletituri, toaletări de arbori și plantări.
După-amiezile de lucru vor fi răsplătite cu vizite tematice și experimente artistice-botanice ce vor include crearea unei prese de plante, prepararea unor pigmenți naturali din plante și tehnici de imprimare cu plante.
Cazarea se va face la cort, în curtea alăturată Casei Enescu. Vom putea pune la dispoziție corturi înalte și spațioase de câte 2 persoane, paturi de campanie și saltea. Rugămintea ar fi ca voi să veniți cu propriul sac de dormit.
Un duș cu boiler va putea fi folosit chiar în interiorul casei, și alte 2 dușuri solare cu cabină de grădină vor fi puse la dispoziția tuturor. Toaleta și chiuveta din interiorul casei vor fi cele ce vor răspunde nevoilor grupului.
Mâncare
Mesele vor fi asigurate de către echipa Pro Patrimonio și vor presupune echipe alternative la micul dejunul pentru aranjarea mesei și ajutor general pentru punerea și strângerea meselor ce vor fi primite la prânz și seara din partea întregii echipe.
Pentru transport ne vom organiza pe parcurs, tren sau mașini, în funcție de ce mijloace de locomoție dispunem la momentul respectiv.
Costuri
Toate costurile organizatorice ce țin de proiect vor fi suportate de către echipa Pro Patrimonio.
Înscrierea la Școala de peisaj și artă presupune trimiterea:
– unui CV
– a unei scrisori de intenție
– si menţiunea dacă dispuneți sau nu de un mijloc personal de transport, dacă sunteți dispuși să conduceți până la Mihăileni și să mai primiți pe cineva în mașină, în caz că mai aveți locuri libere.
Pentru a reduce cât de mult posibil riscurile de răspândire și infectare cu virusul SARS-CoV-2, toți participanții vor fi rugați să prezinte la începerea atelierului certificatul de vaccinare sau un test molecular de tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii.
Înscrierile se fac pe adresa propatrimonio.romania@gmail.com pânâ-n data de 19 iulie 2021.
Ulterior selecției, cei acceptați în școala de vară vor fi rugați să ne spună dacă au dietă specială, pentru a putea pregăti din timp meniurile.
Pentru mai multe detalii, lăsați un mail sau sunați direct la Andreea Machidon: andreeamachidon7@gmail.com / 0723816419.
.
ȘCOALA DE PEISAJ ȘI ARTĂ face parte din proiectul cadru: „Școala de peisaj, artă și sunet”, un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
UiPath Foundation este partener al Fundaţiei Pro patrimonio în programul „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii” care se derulează de la începutul anului 2020 la Casa lui George Enescu din Mihăileni.
Parteneri ai proiectului: Botoşăneanul, Radio România Muzical, Revista Zeppelin, National Geographic, AsoP, Filiala Teritoriala Vest, Societatea Internaţională George Enescu din Viena, Fundația Remember Enescu.
Detalii despre proiect: Școala de peisaj, artă și sunet la Casa George Enescu de la Mihăileni
06.07.2021
Veşti bune pentru vara-Enescu!
Proaspăta finanțare aprobată de Administraţia Fondului Cultural Naţional ne întregește planurile de la Mihăileni din acest an pornite alături de UiPath Foundation, iar perioada ce urmează se anunță astfel plină de surprize. Sub numele de „Școala de peisaj, artă și sunet”, anul acesta reunim la Casa Enescu două ateliere centrate în jurul noțiunii de peisaj și a resurselor practice și creative oferite de acesta.
În perioada 28 iulie – 2 august 2021 şase zile vor fi dedicate Atelierului de Peisaj și Artă pentru reamenajarea curții Casei George Enescu și explorarea artistică a resurselor naturale oferite de grădină și împrejurimile acesteia. Lucrările grădinii, dedicate tinerilor profesioniști din domeniu și a publicului larg, vor încerca să familiarizeze participanții cu etape cât mai variate din trasarea, pregătirea și amenajarea locului, facilitând în același timp vizite de studiu în zonă și baza unor experimente artistice precum prese de plante și pigmenți naturali.
În intervalul 23 – 29 august 40 de copii din trei comunități din jurul Casei George Enescu din Mihăileni vor participa la Atelierul de Peisaj și Sunet în care vor exersa roluri de peisagiști, grădinari și artiști botanici prin jocuri și proiecte practice sau artistice. În acord cu specificul locului, studiul sunetului va întregi experiența copiilor alături de specialiști din domeniu și-i va provoca să-și dezvolte abilitățile practice prin construcția propriilor instrumente, experimentând astfel diferitele calități ale esențelor de lemn din zonă.
Materialele adunate în timpul atelierelor și de-al lungul timpului, precum și studiul de teren dedicat din această perioadă vor constitui baza realizării, până la sfârșitul anului, a unui Caiet de Patrimoniu, instrument de explorare creativă a Casei Enescu și a împrejurimilor acesteia prin provocări practice, senzoriale sau artistice. Caietul va fi conceput ca un ghid al locului ce va dezvălui atât povestea, arhitectura și grădina casei, dar și elemente de identitate culturală din imediata vecinătate ce pot fi accesate pietonal, pe bicicletă sau cu mașina. Această resursă online-offline este oferit publicului larg ce dorește să descopere pe cont propriu povestea casei și a împrejurimilor sale.
„Cu toate provocările cumulate, experiența atelierelor de patrimoniu pentru copii începute anul trecut la Casa Enescu ne-a convins că lungul drum București-Mihăileni merită din plin reluat de câte ori se ivește ocazia. Receptivitatea, interesul și bucuria copiilor din comunitate ne-au impresionat în mod sincer și sperăm ca întâlnirile din acest an să apropie și mai mult comunitatea de copii de inițiativele fundației, de Casa Enescu și istoria ei în general, dar mai mult decât atât, poate de modalitatea de relaționare cu patrimoniul, pe care sperăm să o poată purta mai departe în orice alt context viitor în care se vor afla.” Andreea Machidon – coordonator programe educaționale de patrimoniu Fundaţia Pro Patrimonio
Prin atelierele și activitățile propuse dorim să ducem la bun sfârșit procesul de transformare al Casei George Enescu din comuna Mihăileni, ca ansamblu casă – grădină, într-un centru cultural și educațional. Acesta facilitează programe educaționale și culturale dedicate adulților și tinerilor profesioniști ce doresc să-și completeze cunoștințele teoretice cu exerciții și experimente practice sau artistice și desfășoară activități educaționale adresate copiilor din imediata apropiere pe tot parcursul anului, alături de parteneri Fundația UiPath Foundation, cadrele didactice din zonă și invitați din afara comunității.
„Școala de peisaj, artă și sunet” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
UiPath Foundation este partener al Fundaţiei Pro patrimonio în programul „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii” care se derulează de la începutul anului 2020 la Casa lui George Enescu din Mihăileni.
Parteneri ai proiectului: Botoşăneanul, Radio România Muzical, Revista Zeppelin, National Geographic, AsoP, Filiala Teritoriala Vest, Societatea Internaţională George Enescu din Viena, Fundația Remember Enescu.
Citeşte şi:
Call de participanţi: Şcoala de Peisaj şi Artă
Jurnal de şantier. Atelier de Peisaj şi Artă
Jurnalul Atelierului de Peisaj și Sunet
Debutul şantierului a avut loc la începutul lunii aprilie 2021. Se repară și se completează ferestrele conacului cu atelierul de tâmplărie Etrusca srl reprezentată şi a fost semnat contractul cu o firmă specializată în restaurarea faţadelor conacului firma SHK Edificii Casa.
Cu sprijinul finanţării obţinute în cadrul concursului de proiecte la Timbrul Monumentelor Istorice al Institutului Naţional al Patrimoniului din 2020 am realizat şi depus pentru avizare proiectele necesare obținerii autorizației de construire. La începutul lunii iunie 2021 am obţinut Autorizaţia de Construire cu nr 3/03.06.2021. Pentru Conservare Conac Neamțu, sat Olari, comuna Pârșcoveni, jud. Olt și refuncționalizare în centru experimental de studii și educație, LMI 2015-OT-II-m-B-08968.
Refacerea finisajului de fațadă al conacului înaintează. Peste tencuiala de var meșterii au observat un strat subțiere mai dur care a ajutat ca profilele trase să aibă muchiile drepte. Am analizat acest strat cu ajutorul Universității Tehnice de Construcții ca să îi înţelegem mai bine structura şi compoziţia. Vom face şi un test de glet de var la fața locului. Mulţumim Pro Patrimonio Franţa pentru cremoanele trimise în România, acest sistem de închidere al ferestrelor nu l-am mai putut găsi la noi.
Încet, încet conacul prinde o nouă viaţă deja şi se primeneşte pentru noile întâlniri cu copiii din comunitătile din jur, care se vor desfășura în vară.
La mijlocul lunii iunie, alături de partenerii de la UiPath Foundation, am vizitat școlile din jurul Conacului Neamţu și cele două comunităţi din care, în curând, 20 de copii din familii vulnerabile se vor alătura programului educațional Future Acceleration Program. Copii de gimnaziu vor primi sprijin integrat menit să le asigure accesul mai bun la educație și vor participa la activități educaționale desfășurate chiar în curtea Conacului.
Pe parcursul lunii iulie, la conacul Neamțu au continuat lucrările de reparație a fațadelor. După ce a fost aplicat stratul propriu-zis de tencuială, acesta s-a finisat cu un tinci de var cu nisip foarte fin, iar profilele trase s-au finisat cu „ceapac” (un amestec de var cu aracet și apă macerat circa 10 zile). Acest amestec permite realizarea unor muchii precise și rezistente în timp.
S-au fixat, de asemenea, tocurile noi pentru ferestrele conacului pentru a putea monta cercevele noi. Deși s-au conservat majoritatea tocurilor originale, starea lor nu este potrivită pentru a monta cercevele noi, astfel încât s-a optat pentru adăugarea unora noi, către exterior, în continuarea celor existente, care să permită montarea unor noi cervecele ce se vor putea folosi corect.
Mulțumită eforturilor și sprijinului din primăvară, conacul are o fântână nouă, care ne permite acum să facem față secetei care deja s-a instalat în zonă. În ciuda ploilor puternice care au avut loc în țară, în Olari a plouat foarte puțin, iar terenul este foarte uscat. Din păcate multe din semințele plantate în grădina experimentală începută în primăvară nu au germinat (se pare că au fost prea vechi iar terenul nu a fost pregătit din timp), dar am continuat să ne interesăm în sat care sunt soiurile rezistente pe care le folosesc localnicii, pentru ca în toamnă să pregătim mai bine grădina.
Din luna august 2021 Conacul Neamțu are o nouă față!
La începutul lunii august echipa SHK Edificii Casa a finalizat reparațiile la tencuiala exterioară și montarea ferestrelor noi, care completează tocurile existente. Profilul decorativ de pe volumul scării a fost și el completat cu elemente turnate din ipsos, elemente care erau deja turnate anterior cu sprijinul firmei Cella Cosimex, căreia îi mulţumim.
Odată cu reparația fațadelor loggia de la etaj s-a redeschis, permițîndu-ne să admirăm peisajul înconjurător.
Seceta este la fel de gravă ca anii precedenți, majoritatea experimentelor pornite în primăvară nu au avut roade. Un singur fel din soiurile de porumb colorat a crescut și rodit firav. Amestecul de dovleci locali însă s-a dezvoltat bine, acoperind o parte din sol. Cele observate în acest an ne permit să facem planurile pentru anul viitor pentru Grădina Experimentală.
În luna septembrie am găzduit la Olari tabăra de vară U&I organizată de UiPath Foundation pentru copiii din Future Acceleration Program pentru care Pro Patrimonio acordă suport. 20 de copii din comunităţile alăturate din Osica de Sus şi Brăneţ au petrecut două zile intense cu activitiăţi care de care mai creativă şi mai stimulantă. Fundalul scenografic al Conacului Neamţu cu faţadele principale albe, noi, a completat acest decor.
Echipa Pro Patrimonio din Olt s-a mărit cu încă o persoană. Alături de cei trei angajaţi care au grijă de conac aceasta se alătură pe latura educaţională în susţinerea copiilor din FAP.
Tot în septembrie, chiar înainte de începerea şcolilor, s-a desfăşurat Atelierul de educaţie pentru patrimoniu la care au participat copii din Olari. După încheierea lui, angajaţii fundaţiei de la conac se pregătesc să pună conserve, valorificând producţia locală, compoturile, mai cu seamă, îi vor delecta pe copiii care vor veni la conac anul viitor. La şantier s-a terminat amplasarea ferestrelor iar acum conacul se pregăteşte pentru sezonul rece prin amplasarea unor protecţii pe timp de iarna în frumoasa logie cu mozaic în tehnică romană de la etaj. Grădina experimentală a conacului intră şi ea în lucrările de toamnă, astfel încât la primăvară să avem un teren pregătit pentru agricultură. Mulţumim pe această cale sprijinului oferit de către ROMCIM pentru încheierea acestor activităţi.
Ne-am bucurat luna aceasta şi de recuperarea fântânii ce exista în curtea Conacului Neamţu de la Olari, înainte de 1949. Aceasta a fost mutată în perioada comunistă, dar recuperată și returnată acum în memoria domnului Şerban Neamţu, ultimul proprietar al conacului. Aceste crâmpeie de recuperare a identităţii locului şi de utilizare activă ne bucură şi dau sens eforturilor făcute.
În luna noiembrie am arat toate zonele folosite anterior pentru lucernă și alte încercări, pregătind în felul acesta grădina pentru experimentele de anul viitor. Ne propunem să continuăm să testăm plantarea unor soiuri de plante utile pentru o grădină productivă care să reziste la secetă.
Mulțumită donației doamnei Sînziana Coșeru, fiica domnului Neamțu, conacul a primit în acest final de toamnă burlane şi jgheaburi noi montate foarte repede în ultimele zile însorite ale lui decembrie.
Citeşte şi:
Gradina experimentala de la Conacul Neamţu
Un nou atelier de educaţie pentru patrimoniu la Conacul Neamţu din Olari
Jurnal de Atelier de Educaţie la Conacul Neamţu, septembrie 2021
Selecţii de presă:
Reconstruim teritorii, coagulăm comunități, experimentăm responsabil. Conacul Neamțu din Olari – Igloo
Fost conac din Olt, reabilitat de un ONG şi transformat în centru educaţional – Realitatea de Olt
AUDIO. Interviu cu Serban Sturdza – Preşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio şi Raluca Negulescu-Balaci – Director executiv UiPath Foundation – Radio România Muzical
Radio România Actualităţi – Dincolo de ziduri (min 19:23) interviu cu Raluca Munteanu – Radio România Actualităţi
Studiind tipurile de tencuieli și texturi – incredibil de diverse ca formă, materialitate și prelucrare – am observat și tipurile de degradări care se întâlnesc. Multă lume ne întreabă cum se repară. De aceea echipa Pro Patrimonio continuă să studieze practic modalități de intervenție pentru diferite situații. În prezent avem în studiu reparații la un soclu de gard din similipiatră buceardată, care era desprinsă și fisurată, și curățirea desenelor graffiti de pe diferite tipuri de tencuieli.
Problemele întâlnite la gard sunt mult mai complexe decât estimarea inițială: umiditate foarte ridicată în structura de cărămidă, straturi suport de calitate slabă, desprinderi pe arii mult mai extinse decît analiza inițială. Deocamdată se lucrează la reparația structurii și îndreptarea zidului (era înclinat pericolos spre stradă).
În privința curățării desenelor graffiti de pe fațadă am avut discuții tehnice și câteva probe practice cu firma Clean Teach Expert, care folosește soluții gel pentru dizolvarea pigmenților din vopselurile graffiti pe care le spală apoi cu jet de apă fierbinte. Desenele vechi se dizolvă mai greu și au nevoie de a fi frecate cu o perie moale, care însă poate eroda din tencuielile cu suprafață slabă. Este important ca după curățare, fațada să fie tratată cu o soluție de protecție care să împiedice viitoarele vopsele spray să intre în profunzime, în lispa unei politici funcționale și coerente a primăriei de a descuraja acest tip de vandalizare a orașului.
Cercetarea practică continuă.
Programul aflat la a XVIII-a ediţie organizat de către Ministerul Culturii din Franţa – Rendez Vous Aux Jardins de anul acesta se va desfăşura între 4-6 iunie. Evenimentele se desfăşoară în peste 2.300 de grădini din Franţa şi în 600 alte locuri din ţările europene. Tema anului 2021 este „Transmiterea Cunoaşterii” . Cunoștințele grădinarilor, horticultorilor, peisagiştilor sunt transmise mai departe noilor generaţii prin prezentarea diversităţii şi bogăţiei grădinilor şi parcurilor istorice din toată Europa prin mijloace cât mai neobișnuite sau mai inovatoare.
Inginerul silvicultor Vasile Golescu, cel care a creat acum 100 de ani parcul dendrologic şi vila Golescu, a fost susținătorul unor măsuri de protecție a naturii și de gestionare a pădurilor precum și a unor initiațive sistematice de import și aclimatizare de plante din America de Nord, Asia, bazinul mediteranean. Zestrea culturală lăsată de el este mai actuală ca oricând şi se constituie un exemplu de transmitere a cunoştinţelor către viitor.
Pro Patrimonio pune la dispoziţia publicului larg o serie de resurse gratuite pentru citirea parcului Golescu iar pe 6 iunie 2021, între 12.00 – 18.00 vom avea Ziua Porţilor Deschise în parcul Vilei Golescu din Câmpulung Muscel, prileg cu care va fi găzduit şi un tur ghidat organizat de Primăria Câmpulung.
Ansamblul Golescu, Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel Romanian version, English version, French version
Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu English version, Romanian version
În ceea ce priveşte experimentele practice pornite în Grădina Experimentală de la Conacul Neamţu din Olari împreună cu Ierburi Uitate şi în parteneriat cu UiPath Foundation acestea sunt la început. Vom realiza o evaluare a răsadurilor şi platărilor de anul acesta pe care o vom comunica ulterior.
Mai multe detalii Ministerè de la Culture şi Institutul Naţional al Patrimoniului, partenerul român.
25 Mai 2021
Astăzi Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat câștigătorii ediției 2021 a Premiilor Europene pentru patrimoniu / Premiile Europa Nostra, premiul UE pentru patrimoniul cultural finanțat prin programul Europa Creativă. În acest an, cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului merge către 24 de realizări exemplare din 18 țări europene.
Printre câștigătorii de anul acesta se află și Biserica de lemn din satul Urși, județul Vâlcea (România), proiect laureat la categoria Conservare, conceput și coordonat de Fundaţia Pro Patrimonio.
Câștigătorii premiilor au fost selectați de jurii independente compuse din experți în domeniul patrimoniului din întreaga Europă, în urma evaluării candidaturilor depuse de organizații și persoane fizice din 30 de țări europene.
Comunicat de presă_Premiu Europa Nostra 2021 pentru Biserica de lemn de la Ursi Romania
Categoria Conservare:
Categoria Cercetare:
Categorie dedicată serviciilor aduse patrimoniului de către organizații și indivizi:
Categoria Educație, Training și Conștientizare:
IMPORTANT: Susținătorii și pasionații de patrimoniu din întreaga lume sunt acum încurajați să descopere câștigătorii și să voteze online pentru a decide către cine va merge Premiul Publicului din acest an. Câștigătorul Premiului Publicului va fi anunțat în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor europene pentru patrimoniu, care va avea loc în toamna acestui an. Cu această ocazie vor fi prezentați publicului și laureații Marelui Premiu, fiecare dintre ei urmând să primească un premiu în valoare de 10.000 EUR.
Biserica de lemn, aflată în cimitirul micului sat Urși, a fost restaurată cu grijă și implicarea atentă a mai multor parteneri, inclusiv a comunității locale. „Acesta este rezultatul unei conservări interdisciplinare realizată exemplar la o biserică de lemn cu pictură murală într-un cadru rural. Realizată din materiale provenite din proximitatea sitului, aceasta este de o deosebită valoare și frumusețe”, a declarat juriul.
Principalii parteneri implicați au fost Fundația Pro Patrimonio, Departamentul de Conservare și Restaurare a Operei de Artă din cadrul Universității Naționale de Arte din București, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „IRASM”, Ordinul Arhitecților din România, Asociația 37 și proprietarul obiectivului, Biserica Ortodoxă Română.
Proiectul nu ar fi fost posibil fără munca voluntară a comunității din Urși, care a asigurat cazarea și masa, accesul la energie electrică, forța de muncă și transportul, precum și fără implicarea voluntarilor naționali și internaționali care au contribuit la lucrările de conservare. Finanțarea proiectului a fost asigurată de Fundația Internațională pentru Muzică și Artă, World Monuments Fund, Headley Trust, Holcim România, crowdfunding online și Institutul Băncii Europene de Investiții, alături de mai mulți donatori privați.
Biserica de lemn din satul Urși, cu hramul „Buna Vestire” și „Arhanghelul Mihail”, a fost construită între anii 1757 și 1784. Deși a supraviețuit unui incendiu în 1838, în urma căruia a fost reparată și decorată cu fresce în 1843, biserica a fost ulterior abandonată, după construirea unei noi biserici în sat. La redescoperirea sa în 2007, biserica era aproape fără fundație și risca să se prăbușească, în timp ce acoperișul său din șindrilă avea nevoie urgentă de reparații. De asemenea, frescele pictate în tradiția post-bizantină, cu influențe occidentale având o valoare artistică remarcabilă erau grav degradate. În 2009, biserica din Urși a fost inclusă de către Fundația Pro Patrimonio în programul „60 de biserici de lemn” din România, fiind astfel nominalizată ulterior în programul „7 Most Endangered 2014”.
În fiecare vară, din 2009 până în 2020 au avut loc lucrări de restaurare, precedate anual de luni de eforturi pentru strângerea de fonduri. Juriul a apreciat calitatea restaurării ca fiind demnă de lăudat: „Acesta este un exemplu de arhitectură vulnerabilă și un monument pe cale de dispariție care a fost restaurat în totalitate în conformitate cu principiile de conservare, cu elemente originale atent examinate și reintegrate ori de câte ori a fost posibil. Sustenabilitatea a fost, de asemenea, un element central al proiectului, cu arbori plantați pentru a furniza materiale pentru viitoarele lucrări de restaurare”.
Șantierul de restaurare în sine a fost unul deschis, funcționând ca un spațiu educațional pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea bisericii, la tehnica de construcție din lemn, la tehnica frescei și la conținutul iconografiei murale, al icoanelor și al iconostasului.
„Tenacitatea, constanţa în gândire şi o relaţie construită în jurul unui scop ar putea să fie până la urmă unul dintre motivele pentru care un astfel de proiect ar putea să fie promovat si premiat într-un fel. Probabil că sunt foarte multe locuri şi foarte multe obiecte de tipul acesta, arhitecturi bogate, dar acesta făcut acolo şi intervenit este un punct sensibil ca o acupunctură aplicată unui teritoriu şi care probabil poate să influenţeze o arie mult mai largă şi din punctul acesta de vedere însănătoşeşte poate o societate” – arh. Şerban Sturdza, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio.
„Restaurarea bisericii de lemn din Urși este rezultatul unei salutare inițiative dedicată salvării unei categorii unice în configurația patrimoniului rural european: micile ctitorii românești din lemn pictate în frescă. Respectul pentru patrimoniu, profesionalismul, implicarea responsabilă, asumarea condițiilor de șantier, într-o statornică solidaritate, un mobilizator sentiment al urgenței, au guvernat echipele de tineri voluntari și restauratori în operațiuni a căror anvergură și dificultate au atins surprinzătoare performanțe”.- Dan Mohanu, Prof. univ. dr., director al Departamentului de Conservare și Restaurare a Operei de Artă, Universitatea Națională de Arte din București, la momentul începerii proiectului.
264 ani de istorie
Biserica a fost construită între 1757 -1784, pictată în 1843
Descoperită în 2009 cu structura în pre-colaps
11 ani de restaurare/ 1 Junie 2009 – 7 August 2020
Un patrimoniu european de excepţie
Pictura murală exterioară și interioară de o calitate artistică excepţională
250 persoane implicate, 102 voluntari români şi internaţionali
1 releveu; 31 planșe tehnice; 1 intervenție de urgență pentru protecție temporară și conservare, restaurarea structurii bisericii de lemn din Urși; restaurare frescă interioară și exterioară (82 mp interior, 40 mp frescă exterioară); 15 icoane și 5 piese de mobilier religios restaurate;
20 de proiecte de diplomă despre pictura murală; 6 comunicări profesionale la conferințe naționale și 3 la conferințe internaționale; 1 publicație profesională (un ghid)
Buget cca. 132,000 euro, doar fonduri private
Impact şi suport internaţional: World Monuments Watch 2014 şi 7 Most Endangered Heritage Sites in Europe 2014
O tencuială simplă de var cu pigment de culoare roz „pompeian” care îmbracă fațada unei case interbelice. În ciuda faptului că vegetația pe fațadă oferă o notă romantică unei case, ea contribuie la degradarea tencuielii. E bine ca aceasta să fie tunsă des, iar dezvoltarea ei pe fațadă să fie controlată.
În plus trebuie ştiut că acest tip de viță ca cea din imagine, cunoscută ca viță canadiană, se fixează cu ajutorul unor discuri aderente care eliberează substanțe ce pot afecta tencuiala pe termen lung.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.
Procesul de deşertificare este o problemă cronică deja în sudul României. Specialiştii estimează că peste 1000 de hectare de teren devin dune de nisip anual, ceea ce înseamnă că în 50 de ani marea majoritate a pământurilor sudice vor fi acoperite cu nisip, în lipsa unor acțiuni imediate.
Conacul Neamţu din Olari este amplasat pe un teren acum de 1,3 ha care, în perioada interbelică, era centrul administrativ alt unui domeniu agricol, înconjurat de o grădină de agrement. În anii 50 a devenit CAP-ul din sat, treptat devenind un teren secătuit, transformat în maidan.
Aflat în lunca Olteţului, la 30 km de Slatina şi 43 km de Craiova, satul Olari din comuna Pârşcoveni este o zonă preponderent agrară, sărăcită, cu tendinţe certe de deşertificare datorită schimbărilor climatice, defrisărilor şi distrugerii sistemelor de irigaţie existente. Multe familii trăiesc doar din şomaj, locuitorii sunt lipsiţi de acces la informaţie, motiv pentru care practică acelaşi tip de agricultură fără rezultat cu care au fost obişnuiţi.
„Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” va iniția un model de agricultură experimentală care să ofere o stabilitate solului, cu soluţii sustenabile pentru viitor. De asemenea dorim să oferim un model de utilizare şi salvare a acestor tipuri de terenuri aride, secătuite şi către comunitatea rurală. Astfel, oamenii locului vor putea practica o agricultura de subzistenţă și chiar de producție medie pe termen lung.
În acest proces suntem parteneri cu Ierburi Uitate pentru expertiza deţinută în arheologia culinară, cu accent pe plantele alimentare din flora spontană sau uitate de gastronomia contemporană. Împreună am plănuit să creăm o mică grădină experimentală în jurul conacului. Vom cultiva acolo câteva specii și soiuri rezistente la secetă, la căldurile toropitoare ale Olteniei și la tipul de sol. Vom încerca anul acesta un experiment cu câteva specii istorice mai rezistente, dar care să aibă o legătură și cu locul.
Pentru asta am ales schinduf (Trigonella foenum-graecum) o plantă aromatică de la care se utilizează atât frunzele cât și semințele și despre care știm că se foloseau în bucătăria oltenească veche și măzăroi (Lathyrus sativus) o leguminoasă aproape necunoscută astăzi, dar mult consumată în Balcanii din vechime, pentru care am comandat semințele din Croația. Adăugăm două feluri de anghinare (Cynara scolymus), ingredient care apare în Manuscrisul Brâncovenesc de la începutul anilor 1700 dându-ne indicii, practic, că aceste plante se cultivau în sudul României.
Vom planta patru specii tradiționale de porumb mesoamerican bine adaptat la condiții de secetă, obţinute de la o colecționară de soiuri rare din Satu Mare.
Încercăm să ajutăm solul secătuit de la Olari prin practicarea agriculturii tradiţionale după metoda „trei surori” prin care porumbul este cultivat alături de fasole și dovleci, trei specii care cresc în armonie și se ajută reciproc afânând pământul în adâncime și îmbogățindu-l natural cu azot și nutrienți.
Alăturăm astfel şi câteva soiuri de fasole tradiționale (între care Anasazi) și altele de dovleci de multe feluri și tigve (Lagenaria siceraria) altă plantă culinară care apare în Manuscrisul Brâncovenesc, consumată la curtea domnească înainte ca dovlecii să ajungă în estul Europei, dar astăzi uitată cu desăvârșire.
La toamnă vom mai pune și viță de stafide pe care o vom lua de la Stațiunea de Cercetare de la Drăgășani și, poate, și lavandă.
Pe vremuri exista o sursă de apă, precum şi o fântână decorativă. Considerăm prioritară realizarea unui puţ care să ofere apă curată pentru aceste lucrări agricole, puţul vechi fiind găsit colmatat. Ne-am apucat aşadar de forarea unui puţ nou. Deşi previziunile iniţiale arătau că vom găsi apa la 20 metri adâncime s-a dovedit că natura are însă planurile ei şi apa se află la o adâncime de 33 metri. S-au adăugat lucrări de denisipare și protecție suplimentară la nisip astfel încât costurile s-au dublat. Cu toate acestea, printr-un call public am reuşit să strângem suma de 5.825 lei care a fost acoperită de 34 donatori privaţi şi Grădinile Bilceşti din judeţul Vâlcea. Tuturor le mulţumim.
.
Ierburi Uitate a început, în 2012, ca un proiect independent de explorare botanică din perspectiva arheologiei culinare, cu accent pe plantele alimentare din flora spontană uitate sau pierdute de gastronomia contemporană. În timp, proiectul a evoluat în câteva direcții complementare, implicând o echipă de oameni sudată în jurul acelorași pasiuni aflate la intersecția dintre cercetarea botanică și antropologia alimentară, cu incursiuni în istorie și artă, dar înglobând și o latură fizică de interacțiune cu natura concretizată prin activități de grădinărit comunitar, voluntariat și educație de mediu. Așa s-a născut ”Grădina Istorică”, un sector tematic localizat în Grădina Botanică din București populat cu plante cultivate în epocile de dinaintea sosirii și răspândirii speciilor vegetale aduse din Lumea Nouă, iar mai apoi proiectul Legumim, o grădină urbană de legume crescute etic și sustenabil după principiile permaculturii.
https://www.facebook.com/IerburiUitate
Citeşte şi: Jurnal de şantier 2021
