24 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Cu toate încercările noastre, Spitalul Stamate din Fălticeni a fost demolat sub ochii noștri. Fundația Pro Patrimonio s-a alaturat si ea efortului comun cu o cerere de clasare. La aceasta am primit din partea DJC Suceava răspunsul unui viciu de procedură.
Chiar dacă am sperat că în ultimul ceas autoritățile să oprească acest asalt asupra unei clădiri vechi de 161 ani construită în vremea lui A. I. Cuza, nu a fost posibil. Considerăm că dstatul român prin autoritățile sale are obligația să identifice și să protejeze valorile sale culturale. Fiecare clădire istorică merită să fi refolosită, reabilitată în spiritul dezvoltării sustenabile în niciun caz demolată. Patrimoniul poate fi conservat doar sporindu-l atât cantitativ cât și calitativ. În ultimii 30 de ani România a pierdut un fond istoric construit mai mare decât o țară în război.
▶ 4 noiembrie – profesorul Ioan Ilișescu solicită declanșarea procedurii de clasare pentru Spitalul din Fălticeni.
▶ 8 noiembrie – Direcția Județeană pentru Cultură Suceava a transmis părților interesate că a fost declanșată procedura de clasare de urgență. Obiectiv Suceava
▶14 noiembrie – Pro Patrimonio face cerere de clasare
▶ 15 noiembrie – începe demolarea News Bucovina
▶ 16 noiembrie – spitalul este demolat pentru a se realiza o parcare HotNews
Cinci autori români se vor bucura de „o cameră doar a lor” și de timp dedicat scrisului în urma câștigării unui loc în cadrul programului de Burse și rezidențe de creație literară organizat de Fundația Cărturești, în parteneriat cu Pro Patrimonio și Asociația Maria. Aflat la ediția a doua, programul s-a bucurat de 131 de înscrieri pentru cele patru burse deschise la categoriile roman, poezie, proză scurtă și eseu, la care anul acesta s-a adăugat o bursă specială a juriului.
Beneficiarii celor cinci burse și rezidențe de creație sunt Moni Stănilă (poezie), Lavinia Bălulescu (proză scurtă), un cristian (roman), Raluca Nagy (eseu) și Ruxandra Burcescu (roman – Bursa specială a juriului).
La fel ca la ediția precedentă, juriul a alcătuit și o listă de așteptare, în eventualitatea în care unul dintre scriitori este nevoit să se retragă. Dacă vor exista situații neprevăzute, scriitorii vor fi înlocuiți astfel: Poezie: Ștefan Manasia; Proză scurtă: Alex Moldovan; Roman: Emanuela Iurkin; Eseu: Ligia Tudurachi; Bursa specială a juriului: Ligia Keșișian (poezie).
„Numărul înscrierilor a fost foarte mare și la această ediție, lucru care confirmă încă o dată nevoia unor astfel de proiecte care să încurajeze și stimuleze meseria de scriitor în România. Pentru majoritatea autorilor, scrisul e redus la statutul de hobby, de îndeletnicire de timp liber, iar timpul liber este cea mai acută lipsă.” – Alina Aviana, Cărturești
Bursele de creație literară Fundația Cărturești, Asociația Maria şi Fundaţia Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.
„Am nevoie de timp pentru scris – parcă aș fi într-o cămașă de forță într-o cameră plină de oameni care vorbesc neîncetat, fără noimă. Scrisul e deprofesionalizat, redus la o activitate de loisir. Iar frânturile de zi îmi sunt insuficiente pentru ceea ce ar însemna timp pentru poezie. Între obligațiile cotidiene, alergături sterile, plonjări dintr-o stare într-alta, câteva săptămâni în afara timpului profan ar fi șansa de a scrie și de a rescrie, de a așeza piesele de puzzle în forma firească.” – Irina Georgescu
„În contextul obligațiilor, întreruperilor și distragerilor cotidiene, scrisul este deseori înghesuit în mici ferestre de timp și redus la ipostaza de hobby. Această bursă ar însemna pentru mine șansa de a experimenta scrisul profesionalizat, cu resurse de timp și materiale special alocate.” – Miruna Vasiliță
„(…) apreciez drept generoasă oferta unui program care pune la dispoziție două resurse, timp și bani, care nu vin niciodată împreună, ba chiar se află într-o relație de inversă proporționalitate (cu excepția cazului particular, nefericit și frustrant în care lipsesc ambele).” – Dmitri Miticov
„(…) vă mulțumesc anticipat, mai ales pentru faptul că bursele Cărturești mi-au adus aminte că vreau să scriu și că, dacă vreau, șansele sunt să se găsească o cale!” – Anca Zaharia
La a doua ediție, programul cuprinde 5 burse, respectiv 5 rezidențe de creație, în valoare de 1300 de euro fiecare. La fel ca în 2020, vor fi oferite 4 burse și 4 rezidențe de creație la categoriile roman, proză scurtă, poezie și eseu, la care se adaugă o „Bursă specială a juriului”. Rezidențele vor fi găzduite de Vila Golescu din Câmpulung Muscel și de Conacul Petre P. Carp din comuna Țibănești, județul Iași.
Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Alina Purcaru (scriitoare și jurnalistă), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
Primul an al REZIDENŢELOR GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 39 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București sau Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană și o cafenea.
Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași.
Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.
Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.
Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.
Citeşte şi:
Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3
L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu
Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu
Accelerator de rezidențe creative
REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti
REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021
În această toamnă, Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural a pornit o caravană de prezentări ale proiectului In-Herit – Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural într-o serie de oraşe ale ţării. Întâlnirile, atât fizice cât şi online, au avut ca scop nevoia de a conecta inițiativele locale într-o comunitate vie și puternică de oameni care iubesc patrimoniul cultural, vor să-l cunoască mai bine și să îl pună în valoare.
Ghidul Salva Monument a ajuns astfel în comunităţi extinse şi a început să fie testat. El poate fi accesat aici
Proiectul In-Herit, iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului se desfăşoară în perioada 2020 – 2021 şi este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Fundaţia Pro Patrimonio, partener de proiect, este responsabilă de realizarea aplicaţiei online Ghidul Salva-Monument, parte integrantă din platforma online generală.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Citeşte şi
Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare
Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.
Conferința de încheiere a proiectului In-Herit
După o muncă de cercetare, experimentare, testare şi apoi implemenatre care a durat peste opt luni am lansat aplicația web și ghidul omonim „Salva-Monument”, inițiativă a Fundației Pro Patrimonio, în cadrul proiectului In-Herit.
Este un ghid online gândit pentru a veni în ajutorul tuturor celor care doresc să se informeze, să distribuie informație de calitate și să se implice în demersuri de conservare, restaurare sau promovare a unor obiective monument istoric.
Prin intermediul Salva Monument pot fi găsite soluții pentru probleme specifice legate de administrarea și intervenția asupra clădirilor istorice sau a monumentelor arhitecturale din zone urbane și rurale. Ghidajul are în vedere atât situații cu care te poți confrunta ca persoană fizică, cât și probleme specifice organizațiilor, publice sau private. Salva-Monument este în continuă dezvoltare, astfel că, pe măsură ce va fi utilizat, instrumentul va putea răpunde unor noi întrebări, identificate ca relevante de către proprietarii de monumente sau alte persoane interesate.
Puteți descoperi aici funcționalitățile aplicației Ghidul Salva-Monument.
Proiectul In-Herit, iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului se desfăşoară în perioada 2020 – 2021 şi este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Fundaţia Pro Patrimonio, partener de proiect, este responsabilă de realizarea aplicaţiei online Ghidul Salva-Monument, parte integrantă din platforma online generală.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Citeşte şi
Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.
Prin activităţile desfăşurate la Casa George Enescu din Mihăileni, judeţul Botoşani, ne propunem să compensăm lipsa ofertei culturale și educaționale. Folosim resursa de patrimoniu și prestigiul asociat locului (istoria și muzica lui George Enescu), pentru a oferi oportunități culturale și educaționale copiilor vulnerabili social, în proximitatea familiilor lor și pentru a apropia comunitatea de lângă Casa Enescu de obiectivul de patrimoniu și resursele locului.
Alături de tineri specialiști din întreaga țară din zona de patrimoniu – arhitectură – silvicultură – peisagistică am finalizat în 2021 amenajarea ansamblului casă-grădină şi am oferit un noul spațiu verde şi un ansamblu de ateliere dedicat copiilor din zonă.
Atelierele de peisaj, artă și sunet au pus împreună copii, meșteri, adulți și tineri profesioniști, artiști invitați sub umbrela explorării, transformării și activării continue a unui ansamblu cu valoare memorialistică și arhitecturală de importanță locală, națională și europeană.
Spațiul invită concomitent la experimente de explorare a sunetului și studiu al muzicii, la nivel de experiment, școală și academie, împărtășind de fiecare dată rezultatele atât cu comunitatea locală, cât și cu publicul larg interesat online sau offline.
Urmăriţi filmul aici.
Caietul de Patrimoniu care va facilita descoperirea pe cont propriu a monumentului istoric, dar și explorarea individuală a peisajului cultural și natural din jurul Casei George Enescu prin exerciții și provocări atât practice, cât și creative, inclusiv prin sugerarea unor trasee dedicate.
Caietul de Patrimoniu pentru Casa Enescu, o inițiativă inedită, este disponibil acum în biblioteca de resurse online a fundației. Caietul de față este un instrument de explorare interactivă a Casei Enescu și a împrejurimilor acesteia, dedicat vizitatorilor ce poposesc în zonă pentru una sau mai multe zile. Prin jocuri, provocări și plimbări, povestea muzicianului George Enescu, în relație cu Mihăileniul, și casa mamei sale devin accesibile și interesante pentru un public foarte variat. Traseele de bicicletă și selecția obiectivelor din zonă conturează o imagine mai largă a bogatului context cultural și natural pe care zona îl oferă celor interesați.
.
„Școala de peisaj, artă și sunet” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN.
UiPath Foundation este partener al Fundaţiei Pro Patrimonio în programul „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii” care se derulează de la începutul anului 2020 la Casa lui George Enescu din Mihăileni.
Parteneri ai proiectului: Botosaneanul, Radio România Muzical, Revista Zeppelin, National Geographic, AsoP, Filiala Teritoriala Vest, Societatea Internaţională George Enescu din Viena, Fundația Remember Enescu.
Bursele de creație literară Cărturești în parteneriat cu Asociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.
Prima ediție, 2020-2021, s-a bucurat de 150 de înscrieri, iar cei patru beneficiari burselor și rezidențelor au fost: Andrei Dosa (roman), Ștefania Mihalache (proză scurtă), Ștefan Bolea (eseu), Olga Ștefan (poezie). Fiecare scriitor a beneficiat de o bursă în valoare de 1000 de euro și o rezidență de creație timp de o lună la Vila Golescu din Câmpulung Muscel, respectiv Conacul Petre P. Carp din Țibănești.
Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Andra Matzal (editor Scena9), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
Andrei Dósa și Ștefania Mihalache au ales rezidența de creație de la Vila Golescu, din Câmpulung Muscel, oferită cu sprijinul Pro Patrimonio.
„Am fost, în luna martie a acestui an, oaspetele Vilei Golescu, de la Câmpulung Muscel, grație bursei de rezidență și creație oferită de Fundația Cărturești în colaborare cu Asociația Maria și Pro Patrimonio. Acest tip de rezidență a fost pentru mine o premieră. Am plecat cu un volum de proză scurtă început cu doi ani în urmă, la care reveneam când și când pentru a-l părăsi din nou. Aveam nevoie de un „timp rotund” pentru el, și asta mi-a oferit această rezidență. Mai mult, am înțeles de ce este nevoie de un astfel de timp rotund pentru scris în general, de o fereastră de scris intens pentru întregit și cristalizat intuiții sau texte deja scrise. În afara cotidianului, scrisul se poate întoarce asupra lui însuși. Iar această întoarcere este cu atât mai productivă cu cât este exersată într-un interval decupat din realitatea „curgătoare”. Experiența mea la vila Golescu s-ar traduce în acești termeni.”
„Am plecat de acolo cu un volum scris pe trei sferturi și cu structura clarificată. Și cu câteva reguli de ordine interioară de aplicat, pe cât posibil, înapoi în spațiul mai larg și „nedecupat” al existenței de fiecare zi cu straturile și responsabilitățile ei. Am plecat și cu imaginea parcului dendrologic terasat din spatele vilei (deși neînflorit și foarte puțin înfrunzit, dar tot frumos), a păturii de viorele și ghiocei care se întindea în curtea vilei și care a rezistat eroic la două reprize serioase de zăpadă, a celor patru căței păzitori pe care i-am botezat Bobiță, Codiță, Lăbuș (acesta era deja botezat) și Franco-Nero (aici ar fi o poveste mai lungă). Nu în ultimul rând l-aș aminti și pe domnul Nica, administratorul vilei care a avut grijă de tot, inclusiv de două sincope descurajante ale centralei. Toate acestea, plus compania scriitoricească a lui Andrei Dósa, rezident și el în aceeași perioadă la vilă, au însemnat experiența bursei de creație Cărturești.”
Citiți un fragment din volumul aflat în lucru Pipote și căpșuni.
Ștefania Mihalache (născută în 1978, la Brașov) este absolventă a Facultății de Litere din Brașov, secția Română-Engleză. A debutat literar cu poezie în revista studențească Erata. A continuat să publice poezie în reviste literare și de cultură ca: Interval, Paralela 45, Vatra. A colaborat cu proză, eseuri și cronică literară în Observator cultural, Dilemateca, Noua Literatură, Tiuk!, Pana mea, Cuvantul, TimeOut București. A debutat cu proză în cadrul volumului colectiv Junii 03, Antologia tinerilor scriitori brașoveni, editat cu sprijinul revistei Interval (2003). Debutul individual l-a reprezentat romanul Est-falia, apărut la Editura Paralela 45 (2004). Romanul a fost nominalizat la Marile Premii Prometheus, editia a IV-a, categoria Opera Prima. In 2010 a publicat romanul Poemele secretarei, la Editura Cartea Românească. A participat la diferite festivaluri și evenimente literare europene: Scritture Giovanni (Mantova, Italia), Hay Festival of Literature & Arts (Marea Britanie), Salonul de Carte de la Torino (Italia). În 2012 a obținut titlul de doctor în filologie al Facultății de Litere, Universitatea București, cu o teza despre tema copilariei în proza romanească de după 1989.
(…) mi-a plăcut foarte mult la Câmpulung. Rezidenţa mi-a oferit spaţiul mental de care aveam nevoie pentru a putea scrie fără întreruperi. M-am simţit extrem de privilegiat. Rareori mi s-a întâmplat să mă pot rupe cu totul de micile probleme cotidiene pentru a mă dedica aproape exclusiv scrisului şi cititului.
Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Braşov. A făcut un an la Facultatea de Construcţii, dar s-a lăsat, pentru că nu i-a plăcut suficient de mult matematica, mecanica etc. A absolvit Ştiinţe Economice, Marketing, dar n-a profesat niciodată. A fost cu programul work and travel în Statele Unite. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Facultăţii de Litere din Braşov. A publicat mai multe volume de poezie, cel mai recent fiind Expectativa luminoasă (OMG Publishing, 2020). În 2018 a publicat romanul Ierbar la editura Polirom. Noul său roman, publicat de curând, Multă forţă şi un dram de gingăşie este cu skanderbeg, extremişti şi bombe artizanale. O parte a romanului a fost scrisă la Câmpulung Muscel, în cadrul rezidenţelor Cărtureşti. A tradus mai multe cărţi din engleză şi maghiară.
Romanul Multă forță și un dram de gingășie a fost publicat în primăvara anului 2021, la scurtă vreme după încheierea rezidenței de creație de la Câmpulung Muscel. Este prima carte în cadrul programului de burse și rezidențe Cărturești care vede lumina tiparului.
Citiți un fragment din romanul Multă forță și un dram de gingășie.
Programul de rezidenţe la Vila Golescu din Câmpulung Muscel continuă şi în 2022.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 39 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București sau Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană și o cafenea.
Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași.
Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.
Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.
Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.
Citeşte şi:
Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3
L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu
Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu
Accelerator de rezidențe creative
REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti
REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021
Toamna la Olari la Conacul Neamţu se numără meșterii!
Ne-am propus să încheiem sezonul intervențiilor de tip tabără în comunități cu o vizită la Olari chiar înaintea începerii școlii.
După o cercetare în prealabil, vara aceasta am identificat și ales câtiva meșteri ce ni s-au părut potriviți pentru a întregi, alături de propunerile noastre, un program pentru copii dedicat. Prin ajutorul lui vor descoperiri și explora meșteșuguri și materiale locale prin intermediul unei serii de obiecte practice de bucătărie care se vor aduna la sfârșitul atelierelor într-un set culinar.
Prima zi este astfel ziua în care ne-am propus să aflăm câte ceva despre imprimările botanice și coloratul cu plante. Copiii au bricolat caiete-jurnale, herbare-observatoare de plante-conținătoare de hârtii experimentale. Am trecut prin etapele producerii hârtiei manuale și ale imprimării cu ciocan și plante ale hârtiei. Am personalizat tricouri cu petale și frunze și am încheiat ziua de lucru cu șervețel de masă imprimat botanic care va face parte din viitorul set de masă meșterit la Olari.
Ne-am trezit mult mai devreme și am pornit motoarele spre meșterul olar din Oboga.
Dl. Ștefan Trușcă ne-a fost recomandat ca unul dintre cei mai iscusiți în domeniu din zonă și printre ultimii care duc acest meșteșug mai departe. Acesta ne-a ajutat să parcurgem toate etapele de lucru care premerg obiect final din lut: de unde vine materialul, cum îl „strecoară” de pietre și impurități, mânuirea lui la roată, pigmenți naturali pentru decorare, glazură și arderi.
Toți copiii au trecut prin proba inițiatică a roții de picior și au decorat viitoarele lor seturi de de lut pentru mâncat și băut folosind pigmenții locali și modele de inspirație locală reinterpretate.
Timpii de așteptare s-au așezat tot cu pensula în mână la o sesiune finală de pictat traiste din bumbac.
Cei mai antrenaţi au rămas chiar și după masa de prânz la conac pentru lupte aprige la badminton și volei și o plimbare cu baie inclusă la salba de lacuri din spatele conacului.
Următorul meşteşug prezentat copiilor de la Olari este cioplitului în lemn.
Alexandru Stan alături de ajutorul lui Andrei au fost astăzi gazdele noastre în descoperirea lemnului. Copiii au cioplit, zgâriat, mângâiat și tachinat lemnul prin varii modele de inspirație locală. Inciziile „dinte de lup”, „con de brad” și „steluță” au decorat platourile de lemn și au completat zona de cioplitură în care se vor putea fixa vasele de lut lăsate cu o zi înainte la olar pentru a doua ardere. Cu această ocazie copiii au înţeles că meseria necesită multă răbdare, forță fizică și creativitate.
Ultimul meșteșug din lista de experiențe și explorări străbătute la această sesiune de ateliere de la Conacul Neamţu din Olari este împletitul papurei.
Alături de dl. Neagoe Gheorghe copiii au traversat etapele de cunoaștere a materialului și pașii esențiali de lucru pentru exercițiul cel mai ușor de împletit, respectiv realizarea unei mici rogojini, în cazul nostru un viitor suport de farfurii și platouri pentru masă.
Dintre toate resursele naturale folosite în ultimele zile la ateliere, papura pare să fie materialul cel mai la îndemână în zonă, aceasta fiind culeasă chiar de pe lacurile de lângă conac. Papura despicată a devenit „tei”- un fel de sfoară suport pentru împletitură. Papura bine uscată și înmuiată înainte de folosire a fost folosită de copii pentru împletitură la război, atât alături de meșter, cât și individual la războaiele construite la fața locului de către echipă.
Am testat împletitul viteză, împletitul în echipă și împletitul pe rând la același obiect.
Finalul zilei l-am dedicat concursurilor sportive cu premii. Cu antrenamente făcute zelos sau fără antrenament deloc, copii au participat în număr majoritar la sporturi. Trasul cu arcul badmintonul individual și voleiul în echipă, fiecare dintre acestea a atras urale, susțineri și emoții serioase. Am sărbătorit cu pizza și binemeritata seara de film în aer liber.
Duminica am păstrat tradiția concursului culinar în comunitate. Cinci copii și-au rezervat dimineața pentru a meșteri singuri sau alături de părinți/bunici câte un preparat pentru competiție. Ne-am bucurat de gusturi și emoții și am premiat toți participanții.
Feedback-urile copiilor spun că atelierele au fost bine primite, competițiile sportive sunt deosebit de apreciate și explorarea împrejurimilor ar fi o temă la care și noi și copiii tindem cu gândul.
Ateliere desfăşurate în parteneriat cu UiPath Foundation.
Citeşte şi:
Un nou atelier de educaţie pentru patrimoniu la Conacul Neamţu din Olari
Olt: Educație pentru patrimoniu, la conacul Neamțu, din Olari – Radio Oltenia Craiova
Soclu de similipiatră cu rosturi adânci și margini frecate pe Intrarea Argeaua. Se observă detaliul buceardat cu grișul de marmură expus.
Prezentăm comparativ și un exemplu de la o casa vecină unde s-au făcut reparații recente ale soclului, care însă au acoperit detaliile fine ale similipietrei.
📷 Andrei Mărgulescu
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.
COMUNICAT DE PRESĂ
Juriul de experți și publicul larg aleg Biserica de lemn din satul Urși, România drept unul dintre cele mai bune proiecte de patrimoniu din Europa
Veneția, 23 Septembrie 2021
Câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2021, cea mai înaltă distincție Europeană în domeniu au fost sărbătoriți în această după-amiază în cadrul unei ceremoni de rang înalt ce a avut loc la sediul Fundației Giorgio Cini. Pe parcursul ceremoniei, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Europa Nostra au anunțat cu mândrie cei patru laureați ai Marilor Premii și câștigătorul Premiului Publicului, selectați din cele 24 de inițiative din 18 tări Europene declarate câștigătoare anul acesta. Ca urmare a măsurilor de siguranță împotriva răspândirii COVID-19, ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2021 s-a ținut doar pentru aproximativ 220 de participanți, dar a fost urmărită în direct de sute de profesioniști ai patrimoniului, voluntari, iubitori și suporteri din întreaga Europă și nu numai. Ceremonia este printre punctele culminante ale Summit-ului European pentru patrimoniu cultural 2021 care se desfășoară între 21-24 Septembrie în Veneția, oraș înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Biserica de lemn din satul Urși (România) – o frumoasă biserică de lemn din secolul al XVIII-lea care a fost restaurată în mod exemplar utilizându-se materiale și tehnici tradiționale și într-o manieră colaborativă, facilitând schimbul de idei și cunoștințe între participanți internaționali – este marele câștigător al anului 2021. Biserica de lemn din satul Urși a fost selectată de către conducerea Europa Nostra, la recomandarea unui juriu independent de experți, să primească unul dintre Marile Premii în valoare de 10.000 de euro.
A fost, de asemenea, selectată de publicul larg ca cel mai apreciat proiect de patrimoniu din Europa. Aproximativ 7000 de cetățeni din întreaga Europă au votat online pentru Premiul Publicului prin intermediul site-ului Europa Nostra.
Ceilalți laureați ai Marilor Premii 2021 sunt:
Laureații Marilor Premii vor primi 10.000 de euro fiecare. (Puteți citi mai jos pentru a afla mai multe despre aceste realizări excepționale din domeniul patrimonial european care au primit Marele Premiu).
Într-un mesaj de felicitare David Sassoli, Președintele Parlamentului European, a declarat: ”Aș vrea să felicit cei 24 de câștigători ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2021. Fiecare dintre voi a contribuit la protecția, îmbunătățirea și promovarea bogatului nostru patrimoniu cultural și la clădirea comună a viitorului Europei. Pactul Verde European, relațiile noastre externe și viitorul Europei sunt filtrate în mod natural prin identitatea noastră. Prin urmare, permiteți-mi să îmi exprim aprecierea și să vă mulțumesc pentru angajamentul vostru.
„Felicit cu căldură extraordinarii câștigători ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2021 pentru succesul și contribuțiile remarcabile la cultura noastră europeană. Impactul de anvergură al câștigătorilor ilustrează contribuția neprețuită a culturii europene la societatea și economia noastră, precum și la mediu. Într-un moment în care Europa este determinată să reconstruiască mai bine, aceste povești de succes sunt o adevărată inspirație și un exemplu puternic a ceea ce noi, ca europeni, putem realiza împreună în ciuda provocărilor care ne stau în față. Sper că aceste premii vor ajuta proiectele voastre excelente să prospere și să joace un rol chiar și mai important în recuperarea Europei noastre,” a spus Mariya Gabriel, Comisar European pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret.
„După o perioadă atât de lungă de distanțare fizică, a fost o bucurie imensă să ne întâlnim și să sărbătorim câștigătorii Premiilor noastre în emblematicul complex monahal al Fundației Giorgio Cini de pe insula San Giorgio Maggiore din Veneția. Fiecare dintre câștigătorii noștri a demonstrat în mod convingător potențialul patrimoniului nostru cultural comun de a contribui la construirea unei Europe mai reziliente, mai inclusive și mai frumoase. În numele marii noastre familii Europa Nostra, felicit cu toată inima laureații pentru că sunt mândrii destinatari ai celei mai înalte distincții Europene în domeniul patrimoniului. Fie ca aceste premii să reprezinte un pas înainte în dezvoltarea succesului vostru și să inspire profesioniștii din domeniul patrimoniului și entuziaștii din Europa și nu numai,” a declarant Hermann Parzinger, Președinte Executiv al Europa Nostra.
Premiile Europene pentru Patrimoniu/Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în anul 2002 fiind încă de atunci gestionate de Europa Nostra – Vocea europeană a societății civile angajată în protejarea patrimoniului cultural și natural. Premiile au sprijinul programului Europa Creativă al Uniunii Europene.
În timpul ceremoniei au fost dezvăluiți și cei doi câștigători ai premiului special ILUCIDARE 2021:HAP4MARBLE – Conservarea marmurii cu Hidroxiapatită (Italia), pentru excelență în inovare prin patrimoniu; șiMuzeele EU-LAC – Muzee, comunitate ți durabilitate în Europa, America Latină și Caraibe (Marea Britanie), pentru excelență în relații internaționale prin patrimoniu (citiți comunicatul de presă aferent).
Câștigătorii premiilor speciale ILUCIDARE au fost selectați de consorțiul ILUCIDARE, care include Europa Nostra, din candidaturile depuse pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2021. ILUCIDARE este un proiect finanțat prin programul Orizont 2020 și are ca scop formarea unei rețele internaționale de promovare a patrimoniului cultural ca resursă pentru inovare și relații internaționale.
Ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu a fost desăvârșită de excepționalele reprezentații muzicale pregătite de neprețuitul nostru partener, Orchestra de Tineret a Uniunii Europene. Maeștrii de ceremonii au fost Sneška Quaedvlieg-Mihailović, Secretar General al Europa Nostra și Alberto Toso Fei, renumit jurnalist, scriitor și istoric italian.
Ceremonia este unul din principalele evenimente ale Summit-ului european pentru patrimoniu cultural 2021. Summit-ul este organizat de Europa Nostra – Vocea europeană a societății civile angajată în protejarea patrimoniului cultural și natural – cu sprijinul Uniunii Europene și în colaborare cu alți parteneri europeni și din Italia. Summit-ul are loc sub patronajul Parlamentului European, Președinției Sloveniei la Consiliul UE și Ministerului Italian de Cultură. Summit-ul contribuie la inițiativele cheie conduse de cetățeni și lansate de instituțiile UE, respectiv Noul Bauhaus European și Conferința asupra viitorului Europei
Biserica de lemn din satul Urși, județul Vâlcea, ROMÂNIA
Această biserică de lemn, aflată în cimitirul micului sat Urși, a fost restaurată cu grijă și implicare atentă a mai multor parteneri, inclusiv a comunității locale. „Acesta este rezultatul unei conservări interdisciplinare realizată exemplar la o biserică de lemn cu pictură murală aflată într-un cadru rural. Realizată din materiale provenite din proximitatea sitului, aceasta este de o deosebită valoare și frumusețe”, a declarat juriul.
Principalii parteneri implicați au fost Fundația Pro Patrimonio, Departamentul de Conservare și Restaurare a Operei de Artă din cadrul Universității Naționale de Arte din București, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „IRASM”, Ordinul Arhitecților din România, Asociația 37 și proprietarul obiectivului, Biserica Ortodoxă Română
Proiectul nu ar fi fost posibil fără munca voluntară a comunității din Urși, care a asigurat cazarea și masa, accesul la energie electrică, forța de muncă și transportul, precum și fără implicarea voluntarilor naționali și internaționali care au contribuit la lucrările de conservare. Finanțarea proiectului a fost asigurată de Fundația Internațională pentru Muzică și Artă, World Monuments Fund, Headley Trust, Holcim România, crowdfunding online și Institutul Băncii Europene de Investiții, alături de mai mulți donatori privați.
Biserica de lemn din satul Urși, cu hramul „Buna Vestire” și „Arhanghelul Mihail”, a fost construită între anii 1757 și 1784. Deși a supraviețuit unui incendiu în 1838, în urma căruia a fost reparată și decorată cu fresce, biserica a fost ulterior abandonată, după construirea unei noi biserici în sat. La redescoperirea sa în 2007, biserica era aproape fără fundație și risca să se prăbușească, în timp ce acoperișul său din șindrilă avea nevoie urgentă de reparații. De asemenea, frescele pictate în tradiția post-bizantină, cu influențe occidentale având o valoare artistică remarcabilă erau grav degradate. În 2009, biserica din Urși a fost inclusă de către Fundația Pro Patrimonio în programul „60 de biserici de lemn” din România, fiind astfel nominalizată ulterior în programul „7 Most Endangered 2014”.
În fiecare vară, din 2009 până în 2020 au avut loc lucrări de restaurare, precedate anual de luni de eforturi pentru strângerea de fonduri. Juriul a apreciat calitatea restaurării ca fiind demnă de lăudat: „Acesta este un exemplu de arhitectură vulnerabilă și un monument pe cale de dispariție care a fost restaurat în totalitate în conformitate cu principiile de conservare, cu elemente originale atent examinate și reintegrate ori de câte ori a fost posibil. Sustenabilitatea a fost, de asemenea, un element central al proiectului, cu arbori plantați pentru a furniza materiale pentru viitoarele lucrări de restaurare”.
Șantierul de restaurare în sine a fost unul deschis, funcționând ca un spațiu educațional pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea bisericii, la tehnica de construcție din lemn, la tehnica frescei și la conținutul iconografiei murale, al icoanelor și al iconostasului.
„Conservarea Bisericii de lemn din Urși a avut loc într-o zonă izolată, cu resurse limitate și cu implicarea comunității locale. Pe parcursul proiectului, s-au creat multe oportunități pentru schimbul de cunoștințe. De asemenea, proiectul a condus la o înțelegere mai profundă a valorii patrimoniului pe plan local și la un sentiment al purtării de grijă în rândul comunității satului. Aceasta este o abordare exemplară a conservării clădirilor vulnerabile precum această biserică”, a declarat juriul.
Background
Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra
Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 și de atunci sunt gestionate de Europa Nostra. Acest program de premii beneficiază de sprijinul programului Europa Creativă al Uniunii Europene. Premiile evidențiază și diseminează excelența în domeniul patrimoniului și cele mai bune practici, încurajează schimbul transfrontalier de cunoștințe și conectează părțile interesate de patrimoniu în cadrul unor rețele mai largi. Premiile aduc beneficii majore câștigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)națională, finanțare ulterioară și creșterea numărului de vizitatori. În plus, programul de premiere încurajează o mai mare grijă pentru patrimoniul nostru comun în rândul cetățenilor europeni. Prin urmare, premiile reprezintă un instrument cheie pentru promovarea multiplelor valori ale patrimoniului cultural și natural pentru societatea, economia și mediul european. Pentru date și cifre suplimentare despre premii, vă rugăm să vizitați www.europeanheritageawards.eu/facts-figures.
Europa Nostra
Europa Nostra este vocea europeană a societății civile care se angajează să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și natural. Este o federație paneuropeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice, care acoperă peste 40 de țări. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca fiind cea mai mare și mai reprezentativă rețea de patrimoniu din Europa. Europa Nostra militează pentru salvarea monumentelor, siturilor și peisajelor europene aflate în pericol de dispariție, în special prin intermediul programului „7 Most Endangered„. Europa Nostra contribuie în mod activ la definirea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene legate de patrimoniu, printr-un dialog participativ cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței Europene pentru Patrimoniu. Europa Nostra a fost principalul partener al societății civile a UE în timpul Anului European al Patrimoniului Cultural în 2018. De asemenea, se numără printre primii parteneri oficiali ai inițiativei New European Bauhaus, lansată recent de Comisia Europeană.
Europa Creativă
Europa Creativă este programul UE care sprijină sectoarele culturale și creative, permițându-le să își sporească contribuția la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică. Cu un buget de 2,4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, acesta sprijină organizații din domeniile patrimoniului, artelor spectacolului, artelor plastice, artelor interdisciplinare, editurilor, filmului, televiziunii, muzicii și jocurilor video, precum și zeci de mii de artiști și profesioniști din domeniul cultural și audiovizual.
Selecţii din presă
A doua Românie min 14:00 – TVR International
Premiile Europa Nostra 2021 recompensează Fundaţia Pro Patrimonio – Radio France Internaţional
Biserica de lemn din satul Urși, de la colaps la model exemplar, laureat european. O microistorie (2009–2020) – Revista Zeppelin
„Nobelul pentru patrimoniu“, câştigat de o biserică din România. Istoria Bisericii de lemn Urşi din Vâlcea VIDEO – Adevărul Râmnicu Vâlcea
Proiectul de conservare a Bisericii de lemn din Urși – marele câștigător al Premiilor Europene pentru Patrimoniu – Cultura la Dubă
Biserica de lemn din satul Urși, Vâlcea: marele câștigător al Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2021 – Radio Romania Oltenia – Craiova
Wooden Churches of Northern Oltenia and Southern Transylvania – World Monument Fund
Une église en bois de Roumanie primée aux Prix européens du patrimoine 2021 – Le Petit Journal
Rencontre avec Pro Patrimonio, la fondation lauréate du Grand Prix Europa Nostra – Le Petit Journal
După Ziduri – Radio Romania Actualităţi 1:13:51
Pro Patrimonio a făcut o solicitare către entităţile de profil pentru declanşare procedura de clasare de urgenţă în categoria monument a descoperirilor arheologice din satul Sutoru, com. Zimbor, judeţul Sălaj – punct Gura Căpușului.
În cadrul cercetărilor arheologice efectuate pentru Proiectul de Autostradă Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Subsecțiunea 3B1 – Mihăiești – Zimbor în monumentul istoric Castru și Vicus militar au fost descoperite vestigii arheologice aparținând vicus-ului militaris, castrului Optatiana, de epoca bronzului și din perioada medievală timpurie (sec. VII-VIII).
Între descoperirile de epocă romană se numără și porțiuni din două artere: ale drumului imperial Napoca – Porolissum și un drum roman care conecta castrul Optatiana cu cel de la Bologa, precum și construcții adiacente.
Drumul imperial este bine conservat, atât pavimentul cât și șanțurile de drenaj poziționate de-o parte și de alta a lui. În zona viitoarei organizării de șantier aferentă autostrăzii acesta se intersecta cu un alt drum roman. O astfel de intersecție de drumuri romane nu a mai fost descoperită în Dacia, valoarea sa științifică fiind extraordinară. Segmentul de drum imperial și așezarea romană de aici apar menționate în sursele literare antice, respectiv în Tabula Peutingeriana. Menționăm că fortul de la Sutoru este înscris la nr. crt. 118 în lista obiectivelor din județul Sălaj care fac parte din Frontiera Imperiului Roman din Dacia aflată pe Lista Indicativă a României pentru UNESCO. Astfel, această intersecție a drumurilor avea o importanță deosebită în sistemul de apărare roman aflat în curs de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.
O evaluare la o analiză minimală a acestor descoperiri le pune în poziția de putea fi clasate în grupa A, individual, în categoria m-monument, putând fi evaluate ca „excepțional” la criteriile „raritate şi unicitate” și „valoarea memorial-simbolică” și „valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică”.
