24 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Îndemânarea meșterilor interbelici ne uimește mereu prin tratamentele diverse pe care le-au oferit tencuielii de tip similipiatră. Acest model cu forme de solzi este poate fi regăsit pe gardurile sau soclurile mai multor blocuri interbelice din București.
În penumbră: tencuială de soclu de tip similipiatră sculptată cu model de solzi.
O tencuială de soclu ce-ți atrage atenția în lumina soarelui. O similipiatră cu pigment roșu și prelucrată mecanic cu unelte specifice pietrarilor.
Aceeași cromatică, două materiale diferite. În partea de sus este un terasit cu textură rugoasă, în partea de jos o similipiatră prelucrată cu dalta și ciocanul pentru un efect și mai aspru.
Credit foto: Andrei Mărgulescu
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.
Dacă tencuielile de soclu, pe care le-am adunat până acum, au fost vibrante și au vrut să ne atragă atenția atunci când treceam pe lângă ele, tencuielile de la etajele superioare sunt, de cele mai multe ori, mai puțin elaborate în tratamentul aparent al finisajului.
Totuși moderniștii nu se lăsau nici aici mai prejos. Decorațiile delicate ofereau caracter fațadei și marcau foarte frumos diferitele volumetrii ale cladirii. Și, asemeni unei picturi, invitau și mai mult să te apropii și să descoperi tușele discrete ale meșterului tencuitor.
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.
În plimbările prin București întâlnești des mozaicul de ciment șelfuit ca tencuială de soclu la multe dintre clădirile interbelice. Mozaicul este un material care oferă senzația de monolit – textura netedă și compactă obținută prin șlefuire. Pe suprafață sunt vizibile agregatele (praf sau griș de piatră), de diferite granulații, care devin parte din estetica materialului.
Prin pigmentarea cimentului, mozaicul poate avea mai multe opțiuni cromatice: galben, ocru, roșu, roz, negru sau verde sunt doar câteva opțiuni din gama de culori posibile pentru acest tip de finisaj.
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.
Oraşul este un organism complex, ceea ce stricăm într-o parte se răspândeşte canceros şi în alta. Conversaţia generală din primele luni ale anului 2021 depre PUZ-urile sectoarelor în Bucureşti a fost susţinută argumentat de către Fundaţia Pro Patrimonio prin două interviuri ale arhitecţilor Raluca Munteanu şi Şerban Sturdza, la Republica.ro şi Radio România Actualităţi (min15:30).
Salvarea şi protejarea patrimoniului îşi au locul în dezvoltarea oraşului dacă aceasta ţine seamă de un ansamblu general, de interesul cetăţenilor, de calitatea vieţii, de ecologie, de ceea ce în Europa se practică la scară largă, Baukultur. Toate ţin de politica generală a primăriei, ca un tot unitar. Ne bucurăm că opiniile Fundaţiei Pro Patrimonio, alături de alţi specialişti, au stârnit societatea civilă care a luat atitudine şi astfel Primăria Generală a Capitalei a votat ca timp de un an să suspende PUZ-urile coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6.
Credit foto: Dragoş Lumpan
Nu chiar. Este un detaliu de tencuială de soclu de tip similipiatră cu efect rugos, întâlnit deseori în plimbările pe străzile bucureștene. Similipiatra este o tencuială tipică perioadei interbelice, pe bază de ciment, care își dorea să imite aspectul pietrei (de unde și denumirea), dar cu costuri mai mici față de materialul natural.
Efectele rugoase, întâlnite mai ales la soclu, se obțineau prin tratarea tencuielii, atunci când era aproape complet uscată, cu diferite unelte, asemănătoare celor folosite de pietrari. Prin aceste tipuri de tratare, jocul de umbră și lumină pe fațadă devine mai vibrant și deci textura este mult mai vie, conferind caracter fațadei.
Joc de umbră și lumină pe soclul unui bloc interbelic. Tencuiala este tot de tip similipiatră – o tencuială be bază de ciment și marmură spartă foarte fin. Ea se aplică lis, iar tratamentul rugos de fațadă se face cu unelte de metal când tencuiala este aproape uscată.
Credit foto: Andrei Margulescu
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli autor, Ruxandra Sacaliş.
Liniile orizontale din limbajul arhitectural modernist fac trimitere la viteza mașinii sau a vapoarelor, evoluții tehnice care au influențat multe din manifestele avangardiste ale începutului de secol XX. În consecință și decorațiile de fațadă devin minimale.
În această fotografie, o tencuială cu suprafețe rugoase și lise, cu jocuri subtile de umbră și lumină, are rolul de a pune și mai bine în evidență aceste linii aerodinamice orizontale care amintesc de formele mașinii sau a vaporului și de viteza acestora.
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli autor, Ruxandra Sacaliş.
Tencuielile de soclu fac mereu deliciul unei străzi istorice din București. Și, pentru că sunt la nivelul ochiului oricărui trecător, nu ai cum să nu le observi. Acesta este un exemplu de soclu care ne duce cu gândul la mare, realizat din tencuială de tip similipiatră cu textură rugoasă și lisă sub formă de valuri, pigmentată cu roșu.
Cu un strop de mică adăugată în masa tencuielii, se pot obține efecte strălucitoare în bătaia razelor de soare. Iar interbelicii nu s-au sfiit de la a fi îndrăzneți. Dacă ridicați privirea, puteți observa această tencuială ușor rugoasă cu străluciri discrete, denumită terasit, pe multe dintre clădirile moderniste din București.
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli autor, Ruxandra Sacaliş.
Tencuielile au in primul rând rolul de a proteja zidăria de intemperii. Iar în perioada interbelică, au devenit o oportunitate de expresie artistică care le-a oferit clădirilor un caracter aparte. Pe lângă diversitatea materialelor folosite pentru realizarea tencuielilor (ciment, var, nisip, marmură, mică), în interbelic, tratarea acestora a cunoscut nenumărate variante de expresie vizuală care astăzi formează mare parte din peisajul urban al Bucureștiului.
Rugoase, netede, zgâriate, periate, scapițate, buceardate, în asize sau cu reflexii strălucitoare, toate pun în valoare volumele clădirilor, jocul de lumină și umbră pe fațadă și invită la o experiență emoțională a orașului.
Ne dorim să redescoperim și să inventariem acest element important de patrimoniu interbelic pentru a-l putea înțelege și aprecia mai bine și pentru a putea mai departe să-l protejăm corect în proiectele de restaurare.
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli autor, Ruxandra Sacaliş.
București, 09 martie 2021
Fundaţia Pro Patrimonio și UiPath Foundation anunță continuarea și în 2021 a programului „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii” derulat în comunităţile din jurul Casei George Enescu din Mihăileni, monument istoric din judeţul Botoşani, precum şi inițierea unui proiect nou, „Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” – monument istoric din judeţul Olt.
Programul educaţional dedicat comunităţii de copii de la Mihăileni şi împrejurimi, gândit să înceapă în luna februarie 2020, a fost adaptat pe parcurs, fiind influenţat de restricţiile naţionale şi zonale cauzate de pandemie. Astfel, o parte a activităților au fost derulate în lunile iulie – septembrie 2020. Casa George Enescu din Mihăileni a fost inaugurată la 19 august 2020 cu un concert de pian, în contextul a nouă zile de ateliere de educație non-formală la care au participat 20 de copii din Mihăileni.
24 de copii din localităţile Mihăileni şi Vârfu Câmpului își urmează pasiunea pentru muzică în cadrul programului „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii” (AMEC). În luna octombrie 2020, copiii au primit instrumentele muzicale – blockflöte – și au început lecțiile de studiu al instrumentului şi de cultură muzicală. Cele peste 600 de ore de educație muzicală s-au desfăşurat atât în curtea Casei George Enescu, cât și online, în funcție de vreme. Programul continuă şi pe parcursul anului 2021.
Anul 2020 a marcat și parteneriatul dintre UiPath Foundation și Fundaţia Pro Patrimonio în implementarea programului educaţional „Future Acceleration Program” în județul Botoșani. Prin acest program, 20 de copii din familii vulnerabile din trei comunități din jurul Casei George Enescu beneficiază de sprijin integrat menit să le asigure accesul la educație: burse lunare, îmbrăcăminte, rechizite școlare, articole sanitare, tablete, precum și activități educaționale online. În septembrie 2020, toți copiii au participat la UiPath Foundation Virtual Camp – o tabără interactivă educațională, cu ateliere pe diverse teme: programare (Scratch), STEM, arhitectură, editare foto, desen, sport și stil de viață sănătos. Din octombrie 2020, copiii din județul Botoșani au participat la aproximativ 800 de ore de pregătire la limba și literatura română, matematică și limba engleză.
Copiii din ambele programe au beneficiat și de peste 500 de ore de activități de educație non-formală – ateliere practice și tabere online – nu numai pentru a-i aduce mai aproape de istoria şi cultura locului din care provin, ci și pentru a-i încuraja să-și descopere potențialul și să exploreze lumea în care trăim.
În paralel cu activităţile de la Botoşani, în 2021 parteneriatul între cele două organizații va fi extins în județul Olt, în comunitățile din împrejurimile Conacului Neamţu de la Olari. Astfel, vor fi organizate ateliere de educaţie non-formală pentru copiii din Olari, în cadrul proiectului „Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” şi va fi reluat șantierul de restaurare a conacului, întrerupt anul trecut.
„Greutăţile au fost învinse. Acţiunea care a fost începută anul trecut a depăşit dificultăţile date de pandemie. Soluţiile s-au verificat în timp, au satisfăcut dorinţele fundaţiei şi au încântat beneficiarii, copiii din comunitate. Datorită rezultatelor bune de-o parte şi de alta, printr-o analiză judicioasă, o nouă intervenţie se porneşte într-o altă zonă, cu probleme specifice sudului României, cum este cea de la Olari. Pornim de la micro-zona de iradiere geografică și socio-culturală a monumentului și extindem strategia către macro-explorarea și re-descoperirea teritoriului. Încercăm să reconstruim teritorii, să coagulăm comunități, să le cartăm resursele, să experimentăm responsabil. Ne-am adaptat şi mergem mai departe în cele două comunităţi cu abordări specifice fiecăreia în parte.” a declarat Şerban Sturdza, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio.
“Ultimul an a afectat considerabil accesul la educație de calitate pentru copiii din familii dezavantajate și sprijinul integrat oferit prin Future Acceleration Program a făcut o diferență reală în viețile copiilor din județul Botoșani, precum și din celelalte patru zone din țară unde lucrăm cu parteneri la fel de dedicați precum Fundația Pro Patrimonio. Cu limitările generate de pandemie, dezvoltarea și consolidarea unor hub-uri educaționale inovatoare în inima comunităților rurale oferă o șansă reală la un viitor mai bun copiilor din medii vulnerabile. Ne bucurăm să contribuim prin acest parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio la dezvoltarea unor ecosisteme educaționale sustenabile în județul Botoșani și, de anul acesta, și în județul Olt, în comunitățile din jurul Conacului Neamțu din Olari.” Raluca Negulescu-Balaci, Director executiv UiPath Foundation.
05.03.2021
În luna octombrie a anului trecut, 24 de copii din localităţile Mihăileni şi Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani, au primit instrumentele muzicale – blockflöte – și au început lecțiile de studiu a instrumentului şi cultură muzicală. Cele peste 600 de ore de educație muzicală de până acum s-au desfăşurat în curtea Casei lui George Enescu, când vremea a fost favorabilă, după care s-au derulat online.
Programul iniţiat şi desfăşurat de către Fundaţia Pro Patrimonio în parteneriat cu UiPath Foundation este intitulat „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii”. Program de educaţie muzicală, complementar celui şcolar, dedicat copiilor din şcolile gimnaziale din jurul Casei George Enescu din Mihăileni, acesta îi ajută pe copii să își dezvolte interesul pentru activitățile școlare curente și, în acest mod, să își completeze bagajul cultural. Cultura muzicală dezvoltă creativitatea, gândirea logică, structurează gândirea critică și dezvoltă sensibilitatea artistică a tinerilor în formare. În plus, muzica coagulează comunități, ajută la păstrarea identității locale și completează o percepție corectă asupra patrimoniului. Într-o zonă cu tradiție instrumentală și vocală încă prezentă, dar cu risc mare de vulnerabilitate socială, cum este zona Botoşani – Dorohoi, muzica consolidează sentimentul de apartenență la comunitate, element foarte important pentru refacerea coeziunii sociale.
Doamna profesoară Paula Gavriluţă este profeosara de muzică care îi ajută pe copii să desluşească partiturile de blockflöte dar le transmite şi informaţii legate de cultura muzicală atât de necesară. În anul Beethoven accentul a fost pus pe descifrarea unor fragmente din Simfonia a IX-a, iar în apropierea lunii decembrie au învăţat despre cântecul patriotic al lui Anton Pann dar şi despre marele compozitor George Enescu, cel care cânta răniţilor sau organiza concerte caritabile. Cu ajutorul unor jocuri interactive online copiii învaţă să recunoască instrumentele muzicale iar prin audiţia muzicală pun în ordine frazele muzicale în funcţie de intensitatea lor şi în funcţie de instrumentele care apar în orchestră.
La începutul anului 2021 grupa de copii din programul de muzică a primit partituri noi şi continuă să-şi dezvolte abilităţile de utilizare a instrumentului.
Programul continuă şi pe parcursul anului 2021 în parteneriat cu UiPath Foundation.
Citeşte şi
