24 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Bursele de creație literară Cărturești în parteneriat cu Asociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.
Prima ediție, 2020-2021, s-a bucurat de 150 de înscrieri, iar cei patru beneficiari burselor și rezidențelor au fost: Andrei Dosa (roman), Ștefania Mihalache (proză scurtă), Ștefan Bolea (eseu), Olga Ștefan (poezie). Fiecare scriitor a beneficiat de o bursă în valoare de 1000 de euro și o rezidență de creație timp de o lună la Vila Golescu din Câmpulung Muscel, respectiv Conacul Petre P. Carp din Țibănești.
Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Andra Matzal (editor Scena9), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
Andrei Dósa și Ștefania Mihalache au ales rezidența de creație de la Vila Golescu, din Câmpulung Muscel, oferită cu sprijinul Pro Patrimonio.
„Am fost, în luna martie a acestui an, oaspetele Vilei Golescu, de la Câmpulung Muscel, grație bursei de rezidență și creație oferită de Fundația Cărturești în colaborare cu Asociația Maria și Pro Patrimonio. Acest tip de rezidență a fost pentru mine o premieră. Am plecat cu un volum de proză scurtă început cu doi ani în urmă, la care reveneam când și când pentru a-l părăsi din nou. Aveam nevoie de un „timp rotund” pentru el, și asta mi-a oferit această rezidență. Mai mult, am înțeles de ce este nevoie de un astfel de timp rotund pentru scris în general, de o fereastră de scris intens pentru întregit și cristalizat intuiții sau texte deja scrise. În afara cotidianului, scrisul se poate întoarce asupra lui însuși. Iar această întoarcere este cu atât mai productivă cu cât este exersată într-un interval decupat din realitatea „curgătoare”. Experiența mea la vila Golescu s-ar traduce în acești termeni.”
„Am plecat de acolo cu un volum scris pe trei sferturi și cu structura clarificată. Și cu câteva reguli de ordine interioară de aplicat, pe cât posibil, înapoi în spațiul mai larg și „nedecupat” al existenței de fiecare zi cu straturile și responsabilitățile ei. Am plecat și cu imaginea parcului dendrologic terasat din spatele vilei (deși neînflorit și foarte puțin înfrunzit, dar tot frumos), a păturii de viorele și ghiocei care se întindea în curtea vilei și care a rezistat eroic la două reprize serioase de zăpadă, a celor patru căței păzitori pe care i-am botezat Bobiță, Codiță, Lăbuș (acesta era deja botezat) și Franco-Nero (aici ar fi o poveste mai lungă). Nu în ultimul rând l-aș aminti și pe domnul Nica, administratorul vilei care a avut grijă de tot, inclusiv de două sincope descurajante ale centralei. Toate acestea, plus compania scriitoricească a lui Andrei Dósa, rezident și el în aceeași perioadă la vilă, au însemnat experiența bursei de creație Cărturești.”
Citiți un fragment din volumul aflat în lucru Pipote și căpșuni.
Ștefania Mihalache (născută în 1978, la Brașov) este absolventă a Facultății de Litere din Brașov, secția Română-Engleză. A debutat literar cu poezie în revista studențească Erata. A continuat să publice poezie în reviste literare și de cultură ca: Interval, Paralela 45, Vatra. A colaborat cu proză, eseuri și cronică literară în Observator cultural, Dilemateca, Noua Literatură, Tiuk!, Pana mea, Cuvantul, TimeOut București. A debutat cu proză în cadrul volumului colectiv Junii 03, Antologia tinerilor scriitori brașoveni, editat cu sprijinul revistei Interval (2003). Debutul individual l-a reprezentat romanul Est-falia, apărut la Editura Paralela 45 (2004). Romanul a fost nominalizat la Marile Premii Prometheus, editia a IV-a, categoria Opera Prima. In 2010 a publicat romanul Poemele secretarei, la Editura Cartea Românească. A participat la diferite festivaluri și evenimente literare europene: Scritture Giovanni (Mantova, Italia), Hay Festival of Literature & Arts (Marea Britanie), Salonul de Carte de la Torino (Italia). În 2012 a obținut titlul de doctor în filologie al Facultății de Litere, Universitatea București, cu o teza despre tema copilariei în proza romanească de după 1989.
(…) mi-a plăcut foarte mult la Câmpulung. Rezidenţa mi-a oferit spaţiul mental de care aveam nevoie pentru a putea scrie fără întreruperi. M-am simţit extrem de privilegiat. Rareori mi s-a întâmplat să mă pot rupe cu totul de micile probleme cotidiene pentru a mă dedica aproape exclusiv scrisului şi cititului.
Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Braşov. A făcut un an la Facultatea de Construcţii, dar s-a lăsat, pentru că nu i-a plăcut suficient de mult matematica, mecanica etc. A absolvit Ştiinţe Economice, Marketing, dar n-a profesat niciodată. A fost cu programul work and travel în Statele Unite. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Facultăţii de Litere din Braşov. A publicat mai multe volume de poezie, cel mai recent fiind Expectativa luminoasă (OMG Publishing, 2020). În 2018 a publicat romanul Ierbar la editura Polirom. Noul său roman, publicat de curând, Multă forţă şi un dram de gingăşie este cu skanderbeg, extremişti şi bombe artizanale. O parte a romanului a fost scrisă la Câmpulung Muscel, în cadrul rezidenţelor Cărtureşti. A tradus mai multe cărţi din engleză şi maghiară.
Romanul Multă forță și un dram de gingășie a fost publicat în primăvara anului 2021, la scurtă vreme după încheierea rezidenței de creație de la Câmpulung Muscel. Este prima carte în cadrul programului de burse și rezidențe Cărturești care vede lumina tiparului.
Citiți un fragment din romanul Multă forță și un dram de gingășie.
Programul de rezidenţe la Vila Golescu din Câmpulung Muscel continuă şi în 2022.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 39 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București sau Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană și o cafenea.
Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași.
Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.
Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.
Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.
Citeşte şi:
Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3
L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu
Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu
Accelerator de rezidențe creative
REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti
REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021
Toamna la Olari la Conacul Neamţu se numără meșterii!
Ne-am propus să încheiem sezonul intervențiilor de tip tabără în comunități cu o vizită la Olari chiar înaintea începerii școlii.
După o cercetare în prealabil, vara aceasta am identificat și ales câtiva meșteri ce ni s-au părut potriviți pentru a întregi, alături de propunerile noastre, un program pentru copii dedicat. Prin ajutorul lui vor descoperiri și explora meșteșuguri și materiale locale prin intermediul unei serii de obiecte practice de bucătărie care se vor aduna la sfârșitul atelierelor într-un set culinar.
Prima zi este astfel ziua în care ne-am propus să aflăm câte ceva despre imprimările botanice și coloratul cu plante. Copiii au bricolat caiete-jurnale, herbare-observatoare de plante-conținătoare de hârtii experimentale. Am trecut prin etapele producerii hârtiei manuale și ale imprimării cu ciocan și plante ale hârtiei. Am personalizat tricouri cu petale și frunze și am încheiat ziua de lucru cu șervețel de masă imprimat botanic care va face parte din viitorul set de masă meșterit la Olari.
Ne-am trezit mult mai devreme și am pornit motoarele spre meșterul olar din Oboga.
Dl. Ștefan Trușcă ne-a fost recomandat ca unul dintre cei mai iscusiți în domeniu din zonă și printre ultimii care duc acest meșteșug mai departe. Acesta ne-a ajutat să parcurgem toate etapele de lucru care premerg obiect final din lut: de unde vine materialul, cum îl „strecoară” de pietre și impurități, mânuirea lui la roată, pigmenți naturali pentru decorare, glazură și arderi.
Toți copiii au trecut prin proba inițiatică a roții de picior și au decorat viitoarele lor seturi de de lut pentru mâncat și băut folosind pigmenții locali și modele de inspirație locală reinterpretate.
Timpii de așteptare s-au așezat tot cu pensula în mână la o sesiune finală de pictat traiste din bumbac.
Cei mai antrenaţi au rămas chiar și după masa de prânz la conac pentru lupte aprige la badminton și volei și o plimbare cu baie inclusă la salba de lacuri din spatele conacului.
Următorul meşteşug prezentat copiilor de la Olari este cioplitului în lemn.
Alexandru Stan alături de ajutorul lui Andrei au fost astăzi gazdele noastre în descoperirea lemnului. Copiii au cioplit, zgâriat, mângâiat și tachinat lemnul prin varii modele de inspirație locală. Inciziile „dinte de lup”, „con de brad” și „steluță” au decorat platourile de lemn și au completat zona de cioplitură în care se vor putea fixa vasele de lut lăsate cu o zi înainte la olar pentru a doua ardere. Cu această ocazie copiii au înţeles că meseria necesită multă răbdare, forță fizică și creativitate.
Ultimul meșteșug din lista de experiențe și explorări străbătute la această sesiune de ateliere de la Conacul Neamţu din Olari este împletitul papurei.
Alături de dl. Neagoe Gheorghe copiii au traversat etapele de cunoaștere a materialului și pașii esențiali de lucru pentru exercițiul cel mai ușor de împletit, respectiv realizarea unei mici rogojini, în cazul nostru un viitor suport de farfurii și platouri pentru masă.
Dintre toate resursele naturale folosite în ultimele zile la ateliere, papura pare să fie materialul cel mai la îndemână în zonă, aceasta fiind culeasă chiar de pe lacurile de lângă conac. Papura despicată a devenit „tei”- un fel de sfoară suport pentru împletitură. Papura bine uscată și înmuiată înainte de folosire a fost folosită de copii pentru împletitură la război, atât alături de meșter, cât și individual la războaiele construite la fața locului de către echipă.
Am testat împletitul viteză, împletitul în echipă și împletitul pe rând la același obiect.
Finalul zilei l-am dedicat concursurilor sportive cu premii. Cu antrenamente făcute zelos sau fără antrenament deloc, copii au participat în număr majoritar la sporturi. Trasul cu arcul badmintonul individual și voleiul în echipă, fiecare dintre acestea a atras urale, susțineri și emoții serioase. Am sărbătorit cu pizza și binemeritata seara de film în aer liber.
Duminica am păstrat tradiția concursului culinar în comunitate. Cinci copii și-au rezervat dimineața pentru a meșteri singuri sau alături de părinți/bunici câte un preparat pentru competiție. Ne-am bucurat de gusturi și emoții și am premiat toți participanții.
Feedback-urile copiilor spun că atelierele au fost bine primite, competițiile sportive sunt deosebit de apreciate și explorarea împrejurimilor ar fi o temă la care și noi și copiii tindem cu gândul.
Ateliere desfăşurate în parteneriat cu UiPath Foundation.
Citeşte şi:
Un nou atelier de educaţie pentru patrimoniu la Conacul Neamţu din Olari
Olt: Educație pentru patrimoniu, la conacul Neamțu, din Olari – Radio Oltenia Craiova
Soclu de similipiatră cu rosturi adânci și margini frecate pe Intrarea Argeaua. Se observă detaliul buceardat cu grișul de marmură expus.
Prezentăm comparativ și un exemplu de la o casa vecină unde s-au făcut reparații recente ale soclului, care însă au acoperit detaliile fine ale similipietrei.
📷 Andrei Mărgulescu
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.
COMUNICAT DE PRESĂ
Juriul de experți și publicul larg aleg Biserica de lemn din satul Urși, România drept unul dintre cele mai bune proiecte de patrimoniu din Europa
Veneția, 23 Septembrie 2021
Câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2021, cea mai înaltă distincție Europeană în domeniu au fost sărbătoriți în această după-amiază în cadrul unei ceremoni de rang înalt ce a avut loc la sediul Fundației Giorgio Cini. Pe parcursul ceremoniei, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Europa Nostra au anunțat cu mândrie cei patru laureați ai Marilor Premii și câștigătorul Premiului Publicului, selectați din cele 24 de inițiative din 18 tări Europene declarate câștigătoare anul acesta. Ca urmare a măsurilor de siguranță împotriva răspândirii COVID-19, ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2021 s-a ținut doar pentru aproximativ 220 de participanți, dar a fost urmărită în direct de sute de profesioniști ai patrimoniului, voluntari, iubitori și suporteri din întreaga Europă și nu numai. Ceremonia este printre punctele culminante ale Summit-ului European pentru patrimoniu cultural 2021 care se desfășoară între 21-24 Septembrie în Veneția, oraș înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Biserica de lemn din satul Urși (România) – o frumoasă biserică de lemn din secolul al XVIII-lea care a fost restaurată în mod exemplar utilizându-se materiale și tehnici tradiționale și într-o manieră colaborativă, facilitând schimbul de idei și cunoștințe între participanți internaționali – este marele câștigător al anului 2021. Biserica de lemn din satul Urși a fost selectată de către conducerea Europa Nostra, la recomandarea unui juriu independent de experți, să primească unul dintre Marile Premii în valoare de 10.000 de euro.
A fost, de asemenea, selectată de publicul larg ca cel mai apreciat proiect de patrimoniu din Europa. Aproximativ 7000 de cetățeni din întreaga Europă au votat online pentru Premiul Publicului prin intermediul site-ului Europa Nostra.
Ceilalți laureați ai Marilor Premii 2021 sunt:
Laureații Marilor Premii vor primi 10.000 de euro fiecare. (Puteți citi mai jos pentru a afla mai multe despre aceste realizări excepționale din domeniul patrimonial european care au primit Marele Premiu).
Într-un mesaj de felicitare David Sassoli, Președintele Parlamentului European, a declarat: ”Aș vrea să felicit cei 24 de câștigători ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2021. Fiecare dintre voi a contribuit la protecția, îmbunătățirea și promovarea bogatului nostru patrimoniu cultural și la clădirea comună a viitorului Europei. Pactul Verde European, relațiile noastre externe și viitorul Europei sunt filtrate în mod natural prin identitatea noastră. Prin urmare, permiteți-mi să îmi exprim aprecierea și să vă mulțumesc pentru angajamentul vostru.
„Felicit cu căldură extraordinarii câștigători ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2021 pentru succesul și contribuțiile remarcabile la cultura noastră europeană. Impactul de anvergură al câștigătorilor ilustrează contribuția neprețuită a culturii europene la societatea și economia noastră, precum și la mediu. Într-un moment în care Europa este determinată să reconstruiască mai bine, aceste povești de succes sunt o adevărată inspirație și un exemplu puternic a ceea ce noi, ca europeni, putem realiza împreună în ciuda provocărilor care ne stau în față. Sper că aceste premii vor ajuta proiectele voastre excelente să prospere și să joace un rol chiar și mai important în recuperarea Europei noastre,” a spus Mariya Gabriel, Comisar European pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret.
„După o perioadă atât de lungă de distanțare fizică, a fost o bucurie imensă să ne întâlnim și să sărbătorim câștigătorii Premiilor noastre în emblematicul complex monahal al Fundației Giorgio Cini de pe insula San Giorgio Maggiore din Veneția. Fiecare dintre câștigătorii noștri a demonstrat în mod convingător potențialul patrimoniului nostru cultural comun de a contribui la construirea unei Europe mai reziliente, mai inclusive și mai frumoase. În numele marii noastre familii Europa Nostra, felicit cu toată inima laureații pentru că sunt mândrii destinatari ai celei mai înalte distincții Europene în domeniul patrimoniului. Fie ca aceste premii să reprezinte un pas înainte în dezvoltarea succesului vostru și să inspire profesioniștii din domeniul patrimoniului și entuziaștii din Europa și nu numai,” a declarant Hermann Parzinger, Președinte Executiv al Europa Nostra.
Premiile Europene pentru Patrimoniu/Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în anul 2002 fiind încă de atunci gestionate de Europa Nostra – Vocea europeană a societății civile angajată în protejarea patrimoniului cultural și natural. Premiile au sprijinul programului Europa Creativă al Uniunii Europene.
În timpul ceremoniei au fost dezvăluiți și cei doi câștigători ai premiului special ILUCIDARE 2021:HAP4MARBLE – Conservarea marmurii cu Hidroxiapatită (Italia), pentru excelență în inovare prin patrimoniu; șiMuzeele EU-LAC – Muzee, comunitate ți durabilitate în Europa, America Latină și Caraibe (Marea Britanie), pentru excelență în relații internaționale prin patrimoniu (citiți comunicatul de presă aferent).
Câștigătorii premiilor speciale ILUCIDARE au fost selectați de consorțiul ILUCIDARE, care include Europa Nostra, din candidaturile depuse pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2021. ILUCIDARE este un proiect finanțat prin programul Orizont 2020 și are ca scop formarea unei rețele internaționale de promovare a patrimoniului cultural ca resursă pentru inovare și relații internaționale.
Ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu a fost desăvârșită de excepționalele reprezentații muzicale pregătite de neprețuitul nostru partener, Orchestra de Tineret a Uniunii Europene. Maeștrii de ceremonii au fost Sneška Quaedvlieg-Mihailović, Secretar General al Europa Nostra și Alberto Toso Fei, renumit jurnalist, scriitor și istoric italian.
Ceremonia este unul din principalele evenimente ale Summit-ului european pentru patrimoniu cultural 2021. Summit-ul este organizat de Europa Nostra – Vocea europeană a societății civile angajată în protejarea patrimoniului cultural și natural – cu sprijinul Uniunii Europene și în colaborare cu alți parteneri europeni și din Italia. Summit-ul are loc sub patronajul Parlamentului European, Președinției Sloveniei la Consiliul UE și Ministerului Italian de Cultură. Summit-ul contribuie la inițiativele cheie conduse de cetățeni și lansate de instituțiile UE, respectiv Noul Bauhaus European și Conferința asupra viitorului Europei
Biserica de lemn din satul Urși, județul Vâlcea, ROMÂNIA
Această biserică de lemn, aflată în cimitirul micului sat Urși, a fost restaurată cu grijă și implicare atentă a mai multor parteneri, inclusiv a comunității locale. „Acesta este rezultatul unei conservări interdisciplinare realizată exemplar la o biserică de lemn cu pictură murală aflată într-un cadru rural. Realizată din materiale provenite din proximitatea sitului, aceasta este de o deosebită valoare și frumusețe”, a declarat juriul.
Principalii parteneri implicați au fost Fundația Pro Patrimonio, Departamentul de Conservare și Restaurare a Operei de Artă din cadrul Universității Naționale de Arte din București, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „IRASM”, Ordinul Arhitecților din România, Asociația 37 și proprietarul obiectivului, Biserica Ortodoxă Română
Proiectul nu ar fi fost posibil fără munca voluntară a comunității din Urși, care a asigurat cazarea și masa, accesul la energie electrică, forța de muncă și transportul, precum și fără implicarea voluntarilor naționali și internaționali care au contribuit la lucrările de conservare. Finanțarea proiectului a fost asigurată de Fundația Internațională pentru Muzică și Artă, World Monuments Fund, Headley Trust, Holcim România, crowdfunding online și Institutul Băncii Europene de Investiții, alături de mai mulți donatori privați.
Biserica de lemn din satul Urși, cu hramul „Buna Vestire” și „Arhanghelul Mihail”, a fost construită între anii 1757 și 1784. Deși a supraviețuit unui incendiu în 1838, în urma căruia a fost reparată și decorată cu fresce, biserica a fost ulterior abandonată, după construirea unei noi biserici în sat. La redescoperirea sa în 2007, biserica era aproape fără fundație și risca să se prăbușească, în timp ce acoperișul său din șindrilă avea nevoie urgentă de reparații. De asemenea, frescele pictate în tradiția post-bizantină, cu influențe occidentale având o valoare artistică remarcabilă erau grav degradate. În 2009, biserica din Urși a fost inclusă de către Fundația Pro Patrimonio în programul „60 de biserici de lemn” din România, fiind astfel nominalizată ulterior în programul „7 Most Endangered 2014”.
În fiecare vară, din 2009 până în 2020 au avut loc lucrări de restaurare, precedate anual de luni de eforturi pentru strângerea de fonduri. Juriul a apreciat calitatea restaurării ca fiind demnă de lăudat: „Acesta este un exemplu de arhitectură vulnerabilă și un monument pe cale de dispariție care a fost restaurat în totalitate în conformitate cu principiile de conservare, cu elemente originale atent examinate și reintegrate ori de câte ori a fost posibil. Sustenabilitatea a fost, de asemenea, un element central al proiectului, cu arbori plantați pentru a furniza materiale pentru viitoarele lucrări de restaurare”.
Șantierul de restaurare în sine a fost unul deschis, funcționând ca un spațiu educațional pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea bisericii, la tehnica de construcție din lemn, la tehnica frescei și la conținutul iconografiei murale, al icoanelor și al iconostasului.
„Conservarea Bisericii de lemn din Urși a avut loc într-o zonă izolată, cu resurse limitate și cu implicarea comunității locale. Pe parcursul proiectului, s-au creat multe oportunități pentru schimbul de cunoștințe. De asemenea, proiectul a condus la o înțelegere mai profundă a valorii patrimoniului pe plan local și la un sentiment al purtării de grijă în rândul comunității satului. Aceasta este o abordare exemplară a conservării clădirilor vulnerabile precum această biserică”, a declarat juriul.
Background
Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra
Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 și de atunci sunt gestionate de Europa Nostra. Acest program de premii beneficiază de sprijinul programului Europa Creativă al Uniunii Europene. Premiile evidențiază și diseminează excelența în domeniul patrimoniului și cele mai bune practici, încurajează schimbul transfrontalier de cunoștințe și conectează părțile interesate de patrimoniu în cadrul unor rețele mai largi. Premiile aduc beneficii majore câștigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)națională, finanțare ulterioară și creșterea numărului de vizitatori. În plus, programul de premiere încurajează o mai mare grijă pentru patrimoniul nostru comun în rândul cetățenilor europeni. Prin urmare, premiile reprezintă un instrument cheie pentru promovarea multiplelor valori ale patrimoniului cultural și natural pentru societatea, economia și mediul european. Pentru date și cifre suplimentare despre premii, vă rugăm să vizitați www.europeanheritageawards.eu/facts-figures.
Europa Nostra
Europa Nostra este vocea europeană a societății civile care se angajează să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și natural. Este o federație paneuropeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice, care acoperă peste 40 de țări. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca fiind cea mai mare și mai reprezentativă rețea de patrimoniu din Europa. Europa Nostra militează pentru salvarea monumentelor, siturilor și peisajelor europene aflate în pericol de dispariție, în special prin intermediul programului „7 Most Endangered„. Europa Nostra contribuie în mod activ la definirea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene legate de patrimoniu, printr-un dialog participativ cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței Europene pentru Patrimoniu. Europa Nostra a fost principalul partener al societății civile a UE în timpul Anului European al Patrimoniului Cultural în 2018. De asemenea, se numără printre primii parteneri oficiali ai inițiativei New European Bauhaus, lansată recent de Comisia Europeană.
Europa Creativă
Europa Creativă este programul UE care sprijină sectoarele culturale și creative, permițându-le să își sporească contribuția la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică. Cu un buget de 2,4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, acesta sprijină organizații din domeniile patrimoniului, artelor spectacolului, artelor plastice, artelor interdisciplinare, editurilor, filmului, televiziunii, muzicii și jocurilor video, precum și zeci de mii de artiști și profesioniști din domeniul cultural și audiovizual.
Selecţii din presă
A doua Românie min 14:00 – TVR International
Premiile Europa Nostra 2021 recompensează Fundaţia Pro Patrimonio – Radio France Internaţional
Biserica de lemn din satul Urși, de la colaps la model exemplar, laureat european. O microistorie (2009–2020) – Revista Zeppelin
„Nobelul pentru patrimoniu“, câştigat de o biserică din România. Istoria Bisericii de lemn Urşi din Vâlcea VIDEO – Adevărul Râmnicu Vâlcea
Proiectul de conservare a Bisericii de lemn din Urși – marele câștigător al Premiilor Europene pentru Patrimoniu – Cultura la Dubă
Biserica de lemn din satul Urși, Vâlcea: marele câștigător al Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2021 – Radio Romania Oltenia – Craiova
Wooden Churches of Northern Oltenia and Southern Transylvania – World Monument Fund
Une église en bois de Roumanie primée aux Prix européens du patrimoine 2021 – Le Petit Journal
Rencontre avec Pro Patrimonio, la fondation lauréate du Grand Prix Europa Nostra – Le Petit Journal
După Ziduri – Radio Romania Actualităţi 1:13:51
Pro Patrimonio a făcut o solicitare către entităţile de profil pentru declanşare procedura de clasare de urgenţă în categoria monument a descoperirilor arheologice din satul Sutoru, com. Zimbor, judeţul Sălaj – punct Gura Căpușului.
În cadrul cercetărilor arheologice efectuate pentru Proiectul de Autostradă Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Subsecțiunea 3B1 – Mihăiești – Zimbor în monumentul istoric Castru și Vicus militar au fost descoperite vestigii arheologice aparținând vicus-ului militaris, castrului Optatiana, de epoca bronzului și din perioada medievală timpurie (sec. VII-VIII).
Între descoperirile de epocă romană se numără și porțiuni din două artere: ale drumului imperial Napoca – Porolissum și un drum roman care conecta castrul Optatiana cu cel de la Bologa, precum și construcții adiacente.
Drumul imperial este bine conservat, atât pavimentul cât și șanțurile de drenaj poziționate de-o parte și de alta a lui. În zona viitoarei organizării de șantier aferentă autostrăzii acesta se intersecta cu un alt drum roman. O astfel de intersecție de drumuri romane nu a mai fost descoperită în Dacia, valoarea sa științifică fiind extraordinară. Segmentul de drum imperial și așezarea romană de aici apar menționate în sursele literare antice, respectiv în Tabula Peutingeriana. Menționăm că fortul de la Sutoru este înscris la nr. crt. 118 în lista obiectivelor din județul Sălaj care fac parte din Frontiera Imperiului Roman din Dacia aflată pe Lista Indicativă a României pentru UNESCO. Astfel, această intersecție a drumurilor avea o importanță deosebită în sistemul de apărare roman aflat în curs de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.
O evaluare la o analiză minimală a acestor descoperiri le pune în poziția de putea fi clasate în grupa A, individual, în categoria m-monument, putând fi evaluate ca „excepțional” la criteriile „raritate şi unicitate” și „valoarea memorial-simbolică” și „valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică”.
Cerere clasare sit arheologic Sutoru
08 septembrie 2021
În cadrul proiectului „Centrul experimental de Studii şi Educaţie la Conacul Neamţu din Olari” iniţiat de către Fundaţia Pro Patrimonio, în perioada 8 – 12 septembrie se va desfăşura la conac un nou atelier non-formal de educaţie pentru patrimoniu dedicat copiilor din Olari, judeţul Olt.
20 de copii din comunitate vor beneficia de un set nou de activităţi pregătite cu grijă de către echipa coordonată de arhitecta Andreea Machidon, coordonatoarea Programului de Educaţie pentru Patrimoniu şi cei trei traineri dedicaţi. Pe parcursul a cinci zile copiii vor explora și experimenta meșteșugurile, materialele și gusturile locului. În program sunt cuprinse diverse tehnici de imprimare cu plante pe suport textil și de hârtie, contact direct cu trei meşteri locali care îi vor învăţa pe cei mici meșteșugurile cele mai renumite ale zonei: olăritul, cioplitul în lemn și împletitul papurei. Atelierele sunt axate pe tehnici vechi de lucru ale materialelor dar sunt adăugate mijloace moderne de prelucrare ale acestora. La final copiii vor crea un mic set de bucătărie ce îmbină toate experiențele săptămânii de lucru.
Jocurile sportive vor completa momentele de lucru, iar săptămâna se încheie cu o expoziție de lucrări și un concurs culinar deschis întregii comunități.
Acesta este al şaisprezecelea atelier desfăşurat la Olari din 2016, de când conacul a intrat în proprietatea şi administrarea Fundaţiei Pro Patrimonio, până acum.
Ateliere patrimoniu 2019 – VIDEO
Conacul Neamţu din Olari este în prezent într-un intens program de restaurare, anul acesta finalizându-se faţadele conacului, reparaţia ferestrelor şi a elementelor decorative specifice de pe faţadă. În paralel, cu activităţile de şantier este dezvoltată o Grădină Experimentală care şi ea are un rol educativ atât pentru copii cât şi pentru comunitatea locală prin încercările de plantare a unor soiuri vechi pe un un sol secetos.
Ca în fiecare an, școala locală este alături de activităţile desfăşurate de către fundaţie la conac. De la începutul anului 2021 parte din susţinerea în transformarea conacului într-un hub cultural şi educaţional se desfăşoară în parteneriat cu UiPath Foundation.
Citeste si: CALL TRAINERI – „Ateliere de meşteşug la Conacul Neamţu”
29.08.2021
La un an de la debutul programului „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii”, cei 23 de copii din localităţile Mihăileni şi Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani s-au reunit pe prispa Casei George Enescu pentru a susţine primul lor concert public. În fața unei audiențe extinse, emoționați, copiii au susținut un moment artistic “de zile mari” sub îndrumarea doamnei Paula Gavriluță, profesoara lor de muzică.
Concertul a debutat cu un colaj la fluier cu teme din muzica clasică – „Rapsodia I” de George Enescu, „Surpriza” de Joseph Haydn, „Mica serenadă” de Wolfgang Amadeus Mozart, „Peer Gynt Suite nr 1” de Edvard Grieg sau „Can Can” de Jacques Offenbach – urmat apoi de temele „Păstorul singuratic” și „Condorul” interpretate la clopotei şi de un moment-surpriză – „Dansul zânei dulciurilor” din „Spargatorul de nuci” de P. I. Ceaikovski la boomwhackers.
La final, aplauzele publicului au răsplătit entuziasmul și perseverența micilor muzicieni, iar Librariile Cărturești Iași le-au onorat talentul cu o selecție frumoasă de cărți pentru copii.
Le mulțumim copiilor și Paulei Gavriluță pentru acest moment extraordinar și așteptăm nerăbdători următorul concert. Le mulțumim și partenerilor de la UiPath Foundation, împreună cu care desfășurăm acest program minunat.
Citeşte şi
Prima lecţie de muzică la Casa Enescu
În perioada 18-21 august 2021 s-a desfășurat prima ediție a proiectului „Concerte pe Siret”, inițiat de Fundația Pro Patrimonio în trei localități de pe malul stâng al Siretului: Mihăileni, Vârfu Câmpului și Călinești.
La 140 de ani de la nașterea compozitorului, în Casa lui George Enescu de la Mihăileni – sâmbure și punct de plecare al acestei inițiative – au avut loc patru concerte.
Pe 18 august, primul concert al seriei a fost susținut de Cvartetul de coarde Outis. Cei patru tineri muzicieni au interpretat un program inedit compus din compoziții ale lui George Enescu și compoziții semnate de membrii cvartetului.
Ziua de 19 august a fost celebrată prin concerte camerale susţinute de pianista Raluca Știrbăț, soprana Simina Ivan și violoncelistul Rudolf Leopold (Austria), precum și prin concertul tinerilor soliști, elevi ai Colegiilor Naționale de Artă „Octav Băncilă” din Iași și „George Enescu” din București, studenți ai Universității de Arte „George Enescu” din Iași și ai Academiei Sibelius din Helsinki.
Tot pe 19 august s-a lansat și albumul discografic „Integrala creației enesciene pentru violoncel și pian” cu Rudolf Leopold și Raluca Știrbăț, apărut la casa de discuri Paladino music din Viena în august 2021 și înregistrat în salonul de expunere al renumitei fabrici austriece de piane Bösendorfer.
Elementul surpriză al acestei serii de evenimente culturale l-a constituit prezența Fanfarei Shukar (din satul 10 Prăjini) în seara zilei de 20 august, chiar în bătătura casei lui Enescu din Mihăileni.
În aceeași seară de 20 august, Conacul Moruzi din Vârfu Câmpului a fost gazda unui concert cu un repertoriu cu totul special, extins ca un arc muzical peste timp de la Bach până la muzica atonală a secolului XX. Programul s-a deschis cu Suita pentru violoncel solo nr. 3, în Do major de J.S. Bach, în interpretarea tinerei violonceliste Smaranda Iftime (studentă în anul II la Academia Sibelius din Helsinki) și a continuat cu lucrări de Paul Hindemith, Luciano Berio, Giulio Viozzi în interpretarea duo-ului violonistic Les Violons d’Ingres din Italia – Claudia Cancellotti și Erica Scherl.
Seara de închidere a „Concertelor pe Siret” a avut loc în 21 august la Conacul Miclescu din Călinești cu un program de lieduri și arii în interpretarea sopranei Simina Ivan, a pianistei Raluca Știrbăț și a violoncelistului Rudolf Leopold.
„Ne-am pus întrebarea: de ce există aceste conace cu arhitectură neoclasică de-a lungul Siretului? Probabil pentru că proprietarii erau oameni cultivați și oameni care și-au putut permite să facă lucruri foarte interesante aici. Prin acest proiect, Fundația Pro Patrimonio a inițiat o modalitate inedită de a redescoperi Siretul și a unifica geografia și cultura într-un concept nou, care este internațional acceptat și anume peisajul cultural. Ce inseamnă peisajul cultural? Înseamnă la un loc comunitatea, deci noi, cultura, peisajul natural și patrimoniu” a declarat Șerban Sturdza, președintele Fundației Pro Patrimonio.
În cadrul evenimentului a avut loc proiecția în premieră a filmului documentar „Renașterea Casei Enescu de la Mihăileni”, în regia lui Francisc Mraz, care prezintă etapele procesului de restaurare inițiat de Fundația Pro Patrimonio și introducerea ei în circuitul cultural și educațional cu ajutorul comunităților locale.
Pe parcusul celor patru zile de evenimente au concertat 30 de muzicieni în fața unui public de peste trei sute de persoane.
În aceeași perioadă, colateral proiectului „Concerte pe Siret”, arhitectul peisagist Nicolas Triboi a desfășurat o expediție antropologică si peisageră pe râul Siret dorind ca prin desene, capturi sonore si dialoguri cu oamenii locului să realizeze o radiografie modernă a stării de sănătate a râului.
“Pe acest parcurs m-am minunat. Am descoperit un râu viu, fără pet-uri, curat, care merită redescoperit si protejat, cu apa fără miros deci fără surse de poluare și cu o dinamică fluvială extraordinară. Râul ăsta este în viață.” a declarat Nicolas Triboi la finalul experienței de pe teren.
.
„Concerte pe Siret” este un proiect iniţiat şi conceput de Fundaţia Pro Patrimonio.
Sponsori: Țuca Zbârcea & Asociații, Fundația eMAG, Elsaco, Vestra Industry, Formens, Electroalfa, Hidroplasto, Five Continents Group Botoșani, Lacto Solomonescu. Partener media: Jurnal FM
Proiect organizat cu sprijinul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, Societății Internaționale „George Enescu” din Viena, Cărtureşti, programului I-portunus și al Primăriei din comuna Mihăileni.
Foto Ionut Iosub
.
Jurnal Fm, Concerte pe Siret 18 august 2021 – interviu Şerban Sturdza
TVR Iasi, emisiunea “Vară pentru voi”, 9 august 2021, redactor Anca Medeleanu – invitați Şerban Sturdza şi Raluca Ştirbăţ
TVR Iaşi, emisiunea “Vară pentru voi”, 19 august 2021, redactor Andreea Ştiliuc – interviu Raluca Ştirbăţ
Botoșani Exclusiv TV, reportaj Concerte pe Siret, 18 august 2021
Adevarul, Concerte pe Siret şi muzica lui Enescu, în conace din Botoşani
Botoşăneanul, ”Concerte pe Siret” – 140 de ani de la nașterea lui George Enescu
.
Citeşte şi
„Concerte pe Siret”. 140 de ani de la nașterea lui George Enescu
Dăm drumul la sunet, bricolăm propriile instrumente!
Andreea și Sorin sunt pentru următoarele 2 zile gazdele muzicale pentru explorarea sunetului la Mihăileni. Atelierele de astăzi au interogat originea sunetelor, traseul instrumentelor și relațiile atât dintre sunet și corporalitate, cât și cele interumane.
12 tipuri diferite de instrumente au fost trase la sorți și construite, folosind în proporție majoritară lemnul ca element constructiv.
Orchestra de voci și instrumente s-a acordat astfel pentru întâlnirea comună a grupelor de duminică.
Mulțumim toamnei de la Mihăileni pentru înțelegere și amânarea ploilor până după finalizarea programelor creative și de joacă.
Dimineața ne trezește cu un frig ce amintește mai degrabă de începutul iernii decât de sfârșitul verii, iar ploile insistă. Cu toate acestea nimeni nu chiulește de la atelierele de peisaj.
Copiii participă practic și creativ la realizarea ghivecelor cu plante aromatice, iar imprimeurile botanice întrec cu mult așteptările trainerilor.
Vremea ne permite o porţie de joacă în poiană și antrenament pentru campionatele de duminică.
Schimbam seriile ca să dăm cât mai multor copii posibilitatea să ia parte la atelierele nostre. Reluăm activităţile din primele două zile alături de alţi 20 de copii.
Chiar dacă toamna pare să se fi instalat cu drepturi depline la Mihăileni, cu frig și ploi, atelierele merg mai departe în aer liber la cort, cu mai multe haine de protecție și ceai cald pe traseu.
Joaca de după orele de bricolaj este remediul cel mai de succes pentru încălzire, iar poiana de peste drum cea mai bună gazdă pentru astfel de activități.
Ghivece, printuri și furtună.
În această zi ne-am propus să plecăm acasă cu o parte din grădina Casei Enescu și câteva din culorile ei.
Copiii și-au construit propriile ghivece de lemn, echipate cu folie impermeabilă, pământ-nisip-perlit și 4 pui de plante: rozmarin, lavandă, mentă și salvie. Au realizat fiecare câte o față pictată dedicată experimentelor de desen, figura lui George Enescu, ca prieten al plantelor.
Au imprimat sacoșe și săculeți cu petale și frunze locale, folosind tehnici de fierbere și bătut cu ciocanul. Apoi au experimentat câteva arome mai exotice precum turmericul și cafeaua şi au pigmentat o altă serie de săculeți.
Antrenamentul sportiv și de joacă a fost însă întrerupt de o furtună de poveste, care ne reamintit ca toamna în Mihăileni vine mult mai repede decât în București.
După toate activităţile de pregătire peisagistică a curţii Casei George Enescu din Mihăileni şi apoi de găzduire a evenimentelor din cadrul Concertelor pe Siret, a venit rândul copiilor să fie prezenţi printr-o săptămână dedicată lor. Ieri cinci traineri au lucrat cu o echipă de 23 copii din comunitatea locală.
În primul atelier aceştia au pregătit o construcţie de presă de plante. Presa a presupus construcția din lemn propriu-zisă, pregătirea modulelor interioare de carton și hârtie pentru poziționarea plantelor și un concurs de creativitate în ornarea coperților de lemn ale presei prin pirogravură și plante lipite.
La cel de al doilea atelier, copiii au învăţat să realizeze un caiet-herbar străbătând toate etapele sale de pregătire a:
După masa de prânz poiana de vis-a-vis i-a găzduit pentru antrenamente sportive la bedminton, volei si tras cu arcul dar şi o binemeritată odihnă la umbră.
.
„Școala de peisaj, artă și sunet” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
UiPath Foundation este partener al Fundaţiei Pro patrimonio în programul „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii” care se derulează de la începutul anului 2020 la Casa lui George Enescu din Mihăileni.
Parteneri ai proiectului: Botoşăneanul, Radio România Muzical, Revista Zeppelin, National Geographic, AsoP, Filiala Teritoriala Vest, Societatea Internaţională George Enescu din Viena, Fundația Remember Enescu.
Citeşte şi:
Școala de peisaj, artă și sunet la Casa George Enescu de la Mihăileni
Jurnal de şantier. Atelier de Peisaj şi Artă
Call de participanţi: Şcoala de Peisaj şi Artă
Din 2017 până-n prezent am ținut aproape de comunitatea de copii din Olari, judeţul Olt, cu peste 12 ateliere de patrimoniu, jocuri și experimente practice sau artistice, concursuri culinare și sportive. În 2020 am derulat un singur atelier online deoarece pandemia ne-a ținut departe de activitățile educaționale fizice.
Anul acesta recuperăm cu o săptămână susținută de ateliere dedicate descoperirii meșteșugurilor din zonă.
Pentru această aventură educațională avem 3 posturi libere de traineri. Candidaţii este bine să fie firi deschise, care au mai lucrat cel puțin ocazional cu copiii sau sunt dornice să se dedice unei astfel de experiențe. Ne interesează să avem alături persoane ce împărtățesc ceva din dragul și respectul față de patrimoniu pe care fundația își clădește inițiativele, curioase de meșterii și meșteșugurile din zonă și care sunt, evident, pregătite de o porție sănătoasă de bucurie și oboseală molipsitoare.
Atelierele de anul acesta vor presupune o perioadă totală de 7 zile, în perioada 7-13 septembrie 2021. Intervalul are în componență 2 zile de de traseu și pregătire, 4 zile de ateliere propriu-zise și o zi festivă deschisă întregii comunități.
Zilele de ateliere vor fi împărțite tematic în descoperirea și testarea a patru meșteșuguri și îndeletniciri întâlnite în zonă: olăritul, sculptatul în lemn, împletituri și imprimatul cu plante. Vom folosi atât ghidajul și experiența meșterilor din zonă, cât și experimente testate de echipa Pro Patrimonio de-a lungul timpului.
Ziua festivă închide bucla testelor meșteșugărești cu o expoziție finală, invitați, concursuri și o seară de film.
Programul de lucru cu copiii presupune ateliere în prima parte a zilei, prânz alături alături de ei și jocuri libere, opțional, pentru cei care doresc și pot rămâne mai mult alături de noi.
Înainte de plecarea la Olari vom avea o întâlnire, agreată de comun, online/offline pentru prezentarea mai detaliată a atelierelor și pentru un scurt instructaj cu privire la noțiuni de protecție a copilului.
Cazarea se va face la cort, în curtea Conacului Neamțu. Vom putea pune la dispoziție corturi înalte și spațioase de câte 2 persoane, paturi de campanie și saltea. Rugămintea ar fi ca voi să veniți cu propriul sac de dormit.
Baia echipată din interiorul casei va deservi nevoile grupului.
Toate mesele vor fi asigurate de către echipa Pro Patrimonio.
Pentru transport ne vom organiza pe parcurs, tren sau mașini, în funcție de ce mijloace de locomoție dispunem la momentul respectiv.
Toate costurile organizatorice ce țin de proiect vor fi suportate de către echipa Pro Patrimonio, iar pe lângă acestea, vom putea acoperi chiar și un fee pentru recompensarea efortului.
Toți doritoii sunt rugați să ne trimită:
– un CV
– o scrisoare de intenție
Pentru a reduce cât de mult posibil riscurile de răspândire și infectare cu virusul SARS-CoV-2, toți viitorii traineri vor fi rugați să prezinte la începerea atelierului certificatul de vaccinare sau un test molecular de tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii.
Înscrierile se fac pe adresa propatrimonio.romania@gmail.com pânâ-n data de 23 august 2021.
Ulterior selecției, cei acceptați ca traineri vor fi rugați să ne spună dacă au dietă specială, pentru a putea pregăti din timp meniurile.
Pentru mai multe detalii, lăsați un mail sau sunați direct la Andreea Machidon: andreeamachidon7@gmail.com / 0723816419.
.
„Ateliere de meşteşug la Conacul Neamţu” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio realizat în parteneriat cu UiPath Foundation.
Exemple de ateliere 2018, 2019, 2020
Conacul Neamţu din Olari se află la începutul procesului de restaurare, s-a început cu intervenţia de urgenţă şi punerea în siguranţă. Din 2018 am demarat restaurarea constantă, pas cu pas. Chiar şi pe parcursul şantierului, conacul este un punct important pentru comunitatea locală, fiind creat „Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” dedicat acestui loc. Din 2016 se află în proprietatea Fundaţiei Pro Patrimonio.
