24 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Pe 27 iulie, în timpul celei de-a 44-a sesiuni extinse a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, peisajul minier Roșia Montană a fost înscris simultan pe Lista Patrimoniului Mondial și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Cu această ocazie, Sneška Quaedvlieg – Mihailovic, secretarul general al Europa Nostra, a făcut o declarație puternică, aplaudând cu tărie această decizie și reamintind sprijinul acordat de Europa Nostra acestei campanii în ultimul deceniu.
„În numele mișcării noastre mari, a societății civile dedicate patrimoniul cultural și natural din toată Europa, inclusiv din România, Europa Nostra felicită cu căldură Statul român și cetățenii săi pentru înscrierea Peisajului minier Roșia Montană atât pe Lista Patrimoniului Mondial, cât și pe Lista Patrimoniului Mondial în pericol.
Această reușită e o adevărată piatră de hotar în mobilizarea pe scară largă a părților interesate din domeniul patrimoniului, pentru a asigura acestui peisaj cultural excepțional un viitor durabil. Nu putem decât să aplaudăm autoritățile române pentru hotărârea de a păstra moștenirea lor culturală și naturală, de a sta alături de comunitatea locală din Roșia Montană și de a sta alături de vocile hotarâte și convingătoare ale societății civile, care nu și-au cruțat eforturile în campania pentru salvarea Rosiei Montane.
Alături de ICOMOS și alte organizații internaționale de patrimoniu, Europa Nostra și-a oferit cu plăcere sprijinul acestei campanii, printre altele plasând Roșia Montana , în 2013, pe prima noastră listă a celor «7 cele mai amenințate situri de patrimoniu din Europa», desfasurata de catre Europa Nostra in partenariat cu Institutul Băncii Europene de Investiții. La acea vreme, nu eram optimiști în ceea ce privește viitorul Roșiei Montane, dar am fost impresionați de determinarea comunității locale și a societății civile de a nu opri rezistența în fata planului de exploatare minieră de aur în aer liber inițiat de către o companie multinațională, plan care ar fi avut un impact devastator asupra peisajului cultural al Roșiei Montane.
8 ani mai târziu, bucuria noastră este imensă văzând că UNESCO a recunoscut valoarea universală remarcabilă a acestui peisaj minier istoric de excepție. Felicitări UNESCO și ICOMOS pentru sprijinul acordat! Fie ca această reușită să devină un mesaj important trimis și lumii afacerilor și economiei : că interesul pe termen scurt al afacerilor nu poate prevala asupra intereselor pe termen lung ale patrimoniului nostru cultural și natural și al comunităților locale conexe.
De asemenea, aplaudăm decizia luată de Unesco de a pune Rosia Montana pe Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial în Pericol. Aceasta constituie un apel de urgență îndreptățit către toate părțile interesate, de la nivelul local și național, până la cel european și internațional, pentru a aduna expertiza și resursele necesare pentru dezvoltarea unui plan holistic pentru viitorul Roșiei Montane.
Îndemnăm în special Uniunea Europeană să ofere sprijinul necesar autorităților române pentru a asigura o renaștere cu adevărat durabilă și incluzivă a acestui sit al Patrimoniului Mondial, cu implicarea cuvenită a comunității locale și a societății civile și în conformitate cu recomandările excelente adoptate de Comitetul Patrimoniului Mondial.
Europa Nostra este gata să contribuie la aceste eforturi”.
Mulţumim doamnei Daria Pârvu pentru traducerea acestei scrisori.
Bucureşti, 14 iulie 2021
Fundația Pro Patrimonio a salutat inițiativa de reluare a procedurii de includere a Sitului Minier Istoric de la Roșia Montană în Patrimoniului Mondial, anunțată în 2020 de Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, considerând că acest pas reprezintă un fapt firesc și îmbucurător. Roșia Montană va putea beneficia de recunoașterea la nivel internațional a valorii sale universale. Aceasta reprezintă în sine o mare șansă pentru ca Roșia Montană să fie tratată cu atenția cuvenită în viitor, o misiune internațională de experți urmând să evalueze la fața locului modalitățile de punere în valoare a perimetrului.
Eforturi susținute de lumea științifică națională și internațională au fundamentat timp de ani de zile aceste demersuri, pe care societatea civilă le-a susținut în mod convingător și perseverent. Retragerea sau amânarea dosarului din dezbaterea Comitetului UNESCO, sub pretexte conjuncturale sau motivații legate de restrângerea perimetrului definit ca peisaj cultural, este în sine un non-sens, nu doar în raport cu patrimoniul, ci și cu angajamentele luate de România, în raport cu comunitatea locală, cu cea științifică și cu publicul larg.
Din punct de vedere istoric este un gest lamentabil și compromițător pe care Fundația Pro Patrimonio nu-l poate accepta. Ținem să reamintim, încă o dată, argumentele și concluziile formulate de experți britanici de la universități de prestigiu încă de acum 10 ani, argumente care au fundamentat demersurile firești de recunoaștere a valorii sitului. Mai mult, autorii acestor studii de specialitate (dr. Mike Dawson, consultant de mediu și arheologic RPS, profesorul David Mattingly de la Universitatea din Leicester și profesorul Andrew Wilson, de la Universitatea din Oxford) au ținut să transmită Guvernului României, în contextul tergiversărilor anunțate în ultimele zile, următorul mesaj:
„Guvernul României analizează din nou posibilitatea de a retrage cererea României ca Roșia Montană să primească recunoașterea UNESCO ca sit al patrimoniului mondial (World Heritage Site – WHS). O astfel de direcție de acțiune ar constitui un pas înapoi pentru un demers care se bucură de un sprijin public larg și s-ar opune recomandării cheie din raportul Statement of Significance (2010) – o importantă evaluare independentă a sit-ului pregătită pentru guvernul român de către experți internaționali. (http://users.ox.ac.uk/~corp0057/Raport-Oxford-Rosia-Montana-MD1).
Autorii acestui raport doresc să reafirme ceea ce s-a constituit ca principală concluzie a raportului, aceea că Roșia Montană este un sit de valoare internațională excepțională. Declarația de semnificație a fost pusă la dispoziția experților români în vederea elaborării dosarul de nominalizare pentru ca situl minier de la Roșia Montană să devină WHS, iar concluziile raportului despre valoarea universală a patrimoniului de la Roșia Montană au fost deja recunoscute, de două ori, de către ICOMOS, organismul consultativ responsabil cu evaluarea nominalizărilor pentru Lista Patrimoniului Mondial, în rapoartele din 2018 și 2021 prin care recomandă înscrierea sitului în Lista UNESCO.
Valoarea economică pe termen lung a minelor romane și a peisajului minier este de necontestat. Românii sunt mândrii moștenitori ai trecutului lor roman, iar astăzi Roșia Montană se află într-un moment cheie în care trebuie să se concentreze pe beneficiile pe termen lung pe care acest trecut le poate susține. Înscrierea ca sit al Patrimoniului Mondial va permite regiunii și statului să beneficieze de regenerare economică bazată pe resursa culturală, de patrimoniu și să conserve și valorifice Roșia Montană în lista celor mai excepționale locuri de pe pământ.”
prof. Andrew Wilson, Universitatea din Oxford
Mike Dawson, RPS Heritage UK
prof. David Mattingly, Universitatea din Leicester
____________
Studiu la care se face referire a fost comandat de Fundația Pro Patrimonio, la Solicitarea Ministerului Culturii, în 2010, pentru a servi ministerului de la acea vreme în demersul său declarat de a înscrie situl în Lista Patrimoniului Mondial. Ulterior, raportul a fost secretizat de minister iar Fundația Pro Patrimonio a acționat în instanță instituția pentru a solicita publicarea lui.
La cele formulate de autorii studiului, Șerban Sturdza, președintele Pro Patrimonio adaugă: ”S-au pierdut mai mult de 10 ani de la data acestui raport, ani în care zona și Statul Român puteau să profite de recomandările experților și să dezvolte într-adevăr locul, spre beneficiul comunității locale. Nu au făcut-o atâția ani și în aceste zile riscăm, prin acțiunile Guvernului în raport cu fructificarea dosarului de nominalizare de la UNESCO, să prelungim și mai mult agonia acestei comunități și să periclităm integritatea patrimoniului unic conservat aici.”
_____________
Pentru mai multe detalii:
arh. Șerban Sturdza / bucuresti@propatrimonio.org, propatrimonio.romania@gmail.com
prof. David J. Mattingly / djm7@leicester.ac.uk
Michael Dawson / michael.dawson@rpsgroup.com
Acţiuni trecute ale Fundaţiei Pro Patrimonio
Oraşul este un organism complex, ceea ce stricăm într-o parte se răspândeşte canceros şi în alta. Conversaţia generală din primele luni ale anului 2021 depre PUZ-urile sectoarelor în Bucureşti a fost susţinută argumentat de către Fundaţia Pro Patrimonio prin două interviuri ale arhitecţilor Raluca Munteanu şi Şerban Sturdza, la Republica.ro şi Radio România Actualităţi (min15:30).
Salvarea şi protejarea patrimoniului îşi au locul în dezvoltarea oraşului dacă aceasta ţine seamă de un ansamblu general, de interesul cetăţenilor, de calitatea vieţii, de ecologie, de ceea ce în Europa se practică la scară largă, Baukultur. Toate ţin de politica generală a primăriei, ca un tot unitar. Ne bucurăm că opiniile Fundaţiei Pro Patrimonio, alături de alţi specialişti, au stârnit societatea civilă care a luat atitudine şi astfel Primăria Generală a Capitalei a votat ca timp de un an să suspende PUZ-urile coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6.
Credit foto: Dragoş Lumpan
Proiectul In-Herit, iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului se desfăşoară în perioada 2020 – 2021 şi este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Fundaţia Pro Patrimonio, partener de proiect, este responsabilă de realizarea aplicaţiei online Ghidul Salva-Monument, parte integrantă din platforma online generală.
Aplicația web va fi adresată proprietarilor de clădiri istorice, specialiștilor și publicului larg pentru ca aceștia să poată fi informați cu privire la modalitățile practice și constructive de întreținere, conservare și valorificare a patrimoniului. O componentă importantă a ghidului va fi şi prezentarea problemelor practice de avizare, documentare, aspecte economice sau legate de finanțare care pot fi întâlnite.
Toate aceste teme vor fi prezentate într-un format cât mai accesibil, în formule de exprimare cât mai simple însoţite de imagini grafice sugestive. Ghidul Salva Monument va fi un agregator de conţinut pentru patrimoniu.
Motivul
Patrimoniul construit al României se degradează, mai ales în ultimii 30 de ani, într-un ritm mult mai accelerat decât capacitatea proprietarilor de le a reabilita, menține și utiliza. Societatea este puţin educată și informată cu privire la modalitățile de reabilitare și mentenanță, dar și asupra posibilităților de valorificare a clădirilor și ansamblurilor de patrimoniu. Totuşi, tot mai mulți cetățeni caută să se informeze şi să înţeleagă instrumentele prin care se poate activa şi revitaliza patrimoniul, în contextul unei insuficiente colaborări și comunicări cu administraţia publică.
Fundaţia Pro Patrimonio îşi propune să realizeze o platformă online interactivă – Ghidul Salva-Monument – care va fi integrată în programul amplu „In-Herit : Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural” realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului.
Ghidul va fi un suport pentru proprietarii de clădiri istorice, specialiști, publicul larg prin care aceştia vor putea să găsească modalități practice și constructive de întreținere, conservare și valorificare a patrimoniului – atât o resursă culturală, cât și o resursă economică. Platforma digitală va oferi și o legătură între cetățeni și specialiști, din domenii variate – arhitectură, juridic, economic etc.
Ne propunem sa oferim un sprijin activ, gratuit, pentru cât mai multe situaţii comune în care diferite categorii de public se pot găsi. Fundaţia primeşte lunar o medie de 10 întrebări despre cum se salvează, intervine, finanţează o clădire istorică. Cererile sunt diverse, dar au la baza educaţia slabă a publicului şi lipsa acuta de informare publică. În cele mai multe cazuri întrebările şi solicitările ajung la Fundaţie deoarece instituţiile publice răspund vag sau deloc. Cetăţenii interesaţi nu au la dispoziţie un document simplu de pe care să înteleagă care sunt paşii, care sunt timpii de răspuns, care sunt autorităţile competente şi care sunt legile precum şi cum trebuie completate cererile şi către cine trebuie adresate.
Ghidul Salva-Monument va adresa:
Pentru a construi cât mai reprezentativ acest Ghid ne-am propus să realizăm o consultare publică prin intermediul unui sondaj astfel încât să putem adresa o plajă cât mai largă de posibile situaţii şi întrebări ale publicului.
Pentru completarea formularului vă rugăm să accesaţi acest link http://bit.ly/SONDAJ-SALVA-MONUMENT
Sondajul este deschis public până pe 03 martie 2021.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Citeşte şi
Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare
Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.
Conferința de încheiere a proiectului In-Herit
În luna iunie 2020 Primăria Municipiului București a pus în dezbatere publică pentru faza de intenție de elaborare Planul urbanistic zonal „Construire complex multifuncțional Palatul Știrbei, Calea Victoriei nr. 107”. Proiectul a stârnit reacții din partea societății civile datorită multor probleme care afectează grav calitatea mediului construit, zona protejată și clădirea de patrimoniu.
Principalele observații pe care Fundația Pro Patrimonio le-a formulat sunt: noua propunere afectează grav imaginea simbolică a Palatului Știrbei, PUZ-ul elimină grădinile istorice din fața și din spatele palatului. S-a cerut corectarea propunerii astfel încît să se țină cont de următoarele:
Din păcate proiectantul a răspuns acestor observații confirmând intenția de a nu lua în considerare nici una din observații. Ca dovadă pe 8 septembrie a fost lansat anunțul de consultare pentru partea de elaborare și avizare a proiectului.
Articolul publicat de domnul arhitect Dan Marin ”Grădina Palatului Știrbei sau restaurarea ca mistificare a istoriei” pe site-ul Contributors la data de 21.08.2020.
Credit foto: Wikimedia Commons
Pe 22.07.2019, Fundaţia Pro Patrimonio depune cerere pentru clasarea în regim de urgență a imobilului situat pe strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6 ( str. 11 Iunie nr 50). Răspunsul primit din partea Direcției de Cultură a fost acela că s-a emis aviz de demolare și nu pot să dea curs cererii trimise de noi.
În data de 14.04.2020, Primăria Municipiului Bucureşti a publicat spre dezbatere publică Proiectul de hotărâre privind aprobarea PUZ din strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6. Prin aceasta se doreşte elaborarea unui PUZ pentru „Construire ansamblu de corpuri noi cu funcţiune mixtă: servicii, birouri, comerţ şi locuinţe colective”.
Institutul Naţional al Patrimoniului trimite pe 28.04.2020 o adresă către Primăria Municipiului Bucureşti prin care susţine punctul de vedere al sesizării Pro Patrimonio şi solicită în mod expres revizuirea substanţială a documentaţiei de urbanism propuse dezbaterii publice şi respectarea tuturor reglementărilor zonei construite protejate aşa cum sunt expunse în documentele pe care vi le facem publice acum. Urmează imediat o scrisoare prin care INP reiterează cererea de clasare de urgenţa în vederea înscrierii în Lista monumentelor istorice a imobilului din strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6.
Pe acest fond comunitatea locală din Filaret se uneşte sub steagul Salvam Fabrica şi trimite petiţii şi scrisori către Ministerul Culturii care a anunță începerea procedurii de clasare a clădirii Fabrica drept monument istoric.
Credit foto: Circa 1703-3071
În contextul recentei demolări a imobilului din str. Frédéric Joliot-Curie 22 – Zona construită protejată nr. 45 Cotroceni – Fundaţia Pro Patrimonio a trimis o scrisoare deschisă adresată Ministrului Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu şi un comunicat de presă în data de 09.07.2020
> Scrisoare deschisă nr. 3904/08.07.2020
Semnatarii acestei scrisori, consideră imperios necesară racordarea legislației, a procedurilor de avizare, autorizare și control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea și punerea în valoare a mărturiilor identității culturale naționale.
Patrimoniul construit este o resursă regenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere.
Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului.
Păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări.
Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalități, instituții și organizații.
Vă invităm să ne fiți alături și să semnați Petiția pentru salvarea patrimoniului
Foto: Iulia Stanciu
Situaţia Hotelului Concordia din Bucureşti este la fel de critică cu toate că în fiecare an mai apare câte un zvon conform căruia ar urma să se facă ceva cu acest monument istoric. Acesta rămâne, însă, la nivelul declarativ iar clădirea, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei, se deteriorează aproape ireversibil sub ochii noştri.
Imobilul din str. Smârdan nr. 39 este cunoscut ca Hotelul Concordia, se află în proprietate privată, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București. Anii au trecut şi nimeni nu a întreprins nimic în sprijinul acestui monument, deși fostul primar anunța în ianuarie 2019 că „Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire.” (citat HotNews)
Acest imobil este monument istoric este un reper de arhitectură şi istorie, cu o semnificație deosebită atât pentru istoria națională cât și pentru contextul urban al Bucureștiului. Neglijarea lui, indiferent de regimul de proprietate este de neiertat, o crimă față de istorie și oraș.
arh. Raluca Munteanu
Roșia Montană – peisaj cultural, patrimoniu, mediu și exploatare minieră
Fundația Pro Patrimonio a sprijinit în mod activ eforturile de recunoaștere a valorii universale, unice și excepționale a sitului istoric Roșia Montană (jud. Alba), susținând, printre alte acțiuni, finanțarea raportului de arheologie realizat în 2010 de experți britanici, profesori arheologi la universităţile Oxford şi Leicester.
Fundația Pro Patrimonio a susținut consecvent includerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și a propus în 2013 organizației Europa Nostra includerea în programul 7 most endangered cultural heritage sites in Europe.
„Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul Peisajul Cultural Minier Roșia Montană. Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe. Protecția patrimoniului național este una dintre responsabilitățile principale ale Ministerului Culturii și intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011 (când Comisia Națională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO) și continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloș, prin adăugarea Roșiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016.”
(extras, Ministerul Culturii, 4 ianuarie 2017, https://rosiamontana.world/
Date actualizate despre derularea procedurii de includere a Peisajului cultural minier Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, etapele și evoluția acesteia pot fi consultate la https://rosiamontana.world/, website implementat de Institutul Național al Patrimoniului din România.
Fundația Pro Patrimonio vă prezintă pe scurt câteva date despre acest subiect (1999-2013):
O companie privată (Roșia Montana Gold Corporation, prescurtat RMGC) a concesionat dreptul de exploatare de la statul român și propune un proiect de exploatare în carieră deschisă. Proiectul a fost propus în 1999, și nu a reușit să obțină până în prezent acordurile și avizele legale necesare pentru începerea activității. De ce? Deoarece proiectul nu respectă legislația românească, pentru că reprezintă un mare pericol pentru mediu și pentru că mare parte din exploatare ar urma să aibă loc pe terenuri proprietate privată. Istoricul acestui proiect și a avizelor anulate în justiție http://rosiamontana.org/node/291
Tăcerea presei a fost cumpărată de către compania privată, precum și acceptarea proiectului de către politicieni. http://stirile.rol.ro/rosia-montana-cati-bani-a-primit-presa-de-la-rmgc-in-ultimii-ani-889925.html
ce televiziuni fac reclama proiectului minier
Mai jos câteva comentarii și observații despre relatările din presă
http://uzp.org.ro/proiectul-rosia-montana-submineaza-credibilitatea-presei/
Presa străina relatează http://totb.ro/protestele-pentru-rosia-in-presa-straina/
Ce a făcut societatea civilă în acești ani
Alburnus Maior este asociația localnicilor și proprietarilor din Roșia Montană înființată în septembrie 2002 pentru desfășurarea, de o manieră organizată, a demersurilor de stopare a proiectului minier propus de RMGC. Alburnus Maior, prin activitatea sa continuă, coordonează ceea ce este astăzi cea mai mare campanie socială și de mediu din România. În sprijinul acesteia s-au solidarizat numeroase organizații, instituții, artiști, jurnaliști, precum și membrii ai societății civile de toate vârstele și din toate straturile sociale din România și de peste hotare.
În afară de campanii de informare, monitorizare a autorităților, proteste și acțiuni în justiție se organizează anual festivaul Fân Fest pentru promovarea valorilor zonei http://www.fanfest.ro/
Început ca un festival de protest în 2004, FânFest a devenit un spațiul cultural aparte, în sprijinul justiţiei de mediu şi sociale și pentru dezvoltarea sustenabilă a Roșiei Montană – devenită emblema mișcărilor sociale și de mediu din România ultimului deceniu.
Adoptă o Casă la Roşia Montană este un program de salvare a patrimoniului cultural şi a comunităţii tradiţionale de la Roşia Montană şi din satele învecinate. Programul este iniţiat de Alburnus Maior, asociaţia locală dedicată protejării drepturilor membrilor comunităţii de la Roşia Montană, în parteneriat cu ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie, asociaţie activă în domeniul cercetării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural în beneficiul comunităţilor şi al societăţii.
http://www.e-zeppelin.ro/Ctrl-S-Rosia-Montana-Arhitectura-prin-voluntariat
În 2013, Roșia Montana a fost inclusă în programul „7 most endangered” al Europa Nostra. Dosarul care a fundamentat propunerea comună a organizaţiilor semnatare, asumat de Europa Nostra şi băncile partenere prin includerea în lista celor 7 monumente, cuprinde un plan de acţiune structurat pe 10 direcţii distincte cărora le corespund proiecte concrete. Planul urmăreşte să contribuie eficient la păstrarea patrimoniului cultural al sitului prin cercetare şi documentare, prin conservare directă şi punere în valoare. Acţiunile prevăzute, alături de implicarea comunităţii locale, vor genera un impact amplu atât în mediul profesional cât şi în rândul publicului, la nivel local, naţional şi internaţional. Planul va contribui la menţinerea şi creşterea veniturilor comunităţii, protejând în acelaşi timp biodiversitatea şi valoarea habitatelor recunoscute internaţional care au susţinut comunitatea tradiţională.
http://www.simpara.ro/rosia-montana-o-preocupare-europeana-553.html
http://www.europanostra.org/7-most-endangered/
De ce au început protestele de stradă la 1 septembrie 2013
Pe 27 august 2013 guvernul a aprobat în sedința de guvern proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere România.
Fostul Hotel Concordia din București, loc uitat al memoriei pentru România modernă
Fundația Pro Patrimonio și filiala București a Ordinului Arhitecților din România, alături de intelectuali și instituții de cultură, au atras atenția printr-o campanie publică susținută anual, încă din 2013 asupra stării de degradare în care se află fostul hotel Concordia din București, locul în care în noaptea dinspre 23 spre 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Romanești, după ce pe 5 ianuarie fusese ales domn al Moldovei. Clădirea din 1852 este încadrată pe lista monumentelor istorice a municipiului București 2010 cu nr. crt. 2025, cod LMI B-II-m-B-19708, se află în proprietate private și într-o stare avansată de ruină, în ciuda numeroaselor demersuri din ultimii ani ale societății civile, intelectualilor, artiștilor, gazetarilor și arhitecților.
Arhitectul Şerban Sturdza a subliniat în 2013 faptul că societatea civilă este direct responsabilă pentru soarta clădirilor şi a zonelor istorice, deoarece ele sunt moştenirea noastră, a tuturor, aşa că nu putem aştepta ca rezolvările să vină de la sine. „Persoanele care reprezintă Municipalitatea trebuiesc forţate într-o manieră directă, dar deloc discretă să-şi facă treaba, şi în ceea ce priveşte Centrul Istoric, treaba nu este făcută suficient dacă putem să mergem vara să bem bere la terasele de la parterul clădirilor. Această pojghiţă de civilizaţie este o chestiune de plăcere şi o doză de iresponsabilitate pentru că în paralel nu se asigură şi efortul care ar trebui să gireze ca aceste clădiri vor rămâne în picioare. Chestiunea aceasta cu protejarea unor clădiri istorice este o mare minciună. Noi protejăm zona, dar nicio casă nu este protejată, e absurd“, a declarat acesta.
