24 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
07.04.2022
Discuţia de la Institutul Francez din România organizată de ARCEN din cadrul proiectul „Réinventer les villes. Pledoarii pentru Viitorul Bucureștiului” ne-a adus aminte de cât de mare actualitate rămâne studiul de caz făcut de Pro Patrimonio pentru Bulevardul Magheru în 2016.
Îl numim „paradoxul Magheru” întrucât are parte de toate problemele actuale ale Bucureștiului și, în același timp, este punctul de referință pentru memoria, cultura și identitatea capitalei.
În 2016, Bucureștiul a fost inclus de prestigioasa organizație independentă World Monuments Fund pe lista locurilor aflate în pericol de distrugere.
Capitala României deţine un patrimoniu cultural cu valoare arhitecturală recunoscută internaţional. Nominalizarea este un semnal de alarmă pentru noi toți, cetățeni și administrație.
Şerban Sturdza, prezent la discuţia de la Institutul Francez, a punctat problemele Bucureştiului – situaţii pe care le-a raportat constant, profesionist, de-a lungul anilor – soluţii şi dorinţă de colaborare.
Vă invităm să revedeţi acest film realizat de Fundaţia Pro Patrimonio cu ocazia Watch Day 2017
Ne exprimăm totodată deschiderea de a sprijini iniţiativa ARCEN aceea de a construi o platformă de soluții pentru reinventarea Bucureștiului pe parcursul următorului an.
Anul trecut, Pro Patrimonio, în calitate de partener în proiectul „In-Herit – Centrul Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural ”, proiect coordonat de Institutul Național al Patrimoniului, a dezvoltat aplicația Salva-Monument, un instrument online conceput pentru a oferi un sprijin în demersurile de reabilitare a unui imobil și de conservare a clădirilor-monument sau a celor din ariile protejate.
Vă invităm să accesați platforma www.salvamonument.ro și să ne ajutați să o îmbunătățim prin feedback-ul oferit.
Ne-am propus să vă venim în întâmpinarea prin simularea unor categorii de întrebări posibile.
Din păcate, în România, multe clădiri-monument se află în stare avansată de degradare. Este stadiul în care dacă nu se intervine urgent, casa nu mai poate fi salvată. Indiferent că ești proprietarul acelei clădiri, chiriaș sau doar un cetățean preocupat de soarta acelei clădiri, trebuie să știi că este obligația ta să încerci să o salvezi. Află de pe platformă când se impune și ce presupune o intervenție de urgență. Tot aici vei găsi și o listă de arhitecți și ingineri specializați.
În calitate de proprietar al unei clădiri clasate drept monument, se poate întâmpla să primești o somație din partea autorităților române pentru a remedia anumite probleme (reparație fațadă, consolidare…). Primul lucru pe care trebuie să-l știi este că aceste lucruri trebuie autorizate. Află cum, ce documentație tehnică și unde găsești o echipă potrivită de specialiști accesând aplicația www.salvamonument.ro.
Pentru a clasa o clădire ca monument istoric este necesară o evaluare valorii culturale a acesteia. Evaluarea se face în baza unui studiu istoric realizat de specialiști și trebuie să evalueze următoarele criterii: a) criteriul vechimii; b) criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică; c) criteriul referitor la frecvență (raritate și unicitate); d) criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică. Află cine poate iniția o cerere de clasare, ce ar trebui să conțină și unde se înaintează aceasta accesând www.salvamonument.ro
(prea înalt, prea mare, nepotrivit în context etc.)?
Situație frecventă în București – lângă clădirea monument-istoric, o construcție nouă, la un alt nivel de înălțime și cu o arhitectură total diferită de cea a clădirii vechi. Ce nu știu mulți proprietari ai acestor clădiri monument, în situația în care vecinii se hotărăsc să construiască un imobil care le poate afecta proprietatea, este că pot lua măsuri chiar dacă există o autorizație de construcție. Accesând platforma www.salvamonument.ro, aflați ce pași legali aveți, ce ar trebui să cuprindă o sesizare și cui ar trebui trimisă dacă vă aflați în această situație.
Pasul 1: accesează www.salvamonument.ro
Pasul 2: Selectează din meniul Date utilizator în ce categorie te regăsești. Vei fi automat mutat în meniul Date clădire și selectează tipul care te interesează
Pasul 3: Alege din bara de sus (dacă navighezi de pe desktop sau din meniul de jos dacă accesezi aplicația de pe telefon) o categorie din cele patru (Tehnic, Juridic, Financiar, Diverse) și alege o singură întrebare la care ai nevoie de răspuns
Pasul 4: Dacă răspunsul a fost complet îl poți salva în format pdf sau ne poți trimite un mesaj prin formular cu situația ta dacă aceasta nu s-a regăsit în întrebările și răspunsurile din aplicație.
Salva-Monument este un instrument online dezvoltat în cadrul proiectului „In-Herit – Centrul Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural ”, proiect coordonat de Institutul Național al Patrimoniului, alături de partenerii: Fundația Pro Patrimonio, Asociația Da`DeCe și Norwegian Crafts Institute.
Proiectul este finanțat prin Programul RO-CULTURA, cu sprijinul Granturilor SEE 2014-2021.
#salvamonument #propatrimonio #sospatrimoniul #community #romanianheritage #patrimoniulaviitor
Citeşte şi:
Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare
Conferința de încheiere a proiectului In-Herit
Trei evenimente pentru categorii diverse de public
La o lună distanţă de la depunerea scrisorii de susținere pentru domnul Ștefan Bâlici, fost director al Institutul Național al Patrimoniului, facem o revenire către Ministerul Culturii printr-o scrisoare nouă. Solicităm, prin aceasta, organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al INP.
Reamintim că pe 21 februarie 2022 fundaţiile Mihai Eminescu Trust şi Pro Patrimonio au acţionat împreună pentru acest scop comun: solicitarea ca Ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, să revoce decizia de a-l înlocui pe Ștefan Bâlici la conducerea INP şi ca raportul de activitate al domnului Bâlici să fie reevaluat de o comisie independentă de profesioniști în domeniul conservării patrimoniului. Toate acestea au fost rezultatul unei mişcări puternice a societăţii civile şi a numeroşilor specialiști atestați, arhitecți, istorici, restauratori, manageri culturali, organizații, instituții, cadre universitare care au semnat o scrisoare deschisă intitulată generic #301pentrupatrimoniu.
Nu am primit nici un răspuns la această cerere.
22.03.2022,
Bucureşti
Domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii
Subiect: Organizare concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al Institutului Național al Patrimoniului
Stimate Domnule Ministru,
Având în vedere actuala conducere interimară a Institutului Național al Patrimoniului, revenim cu solicitarea de a organiza cu celeritate concurs transparent pentru postul de manager al Institutului Național al Patrimoniului și vă solicităm să ne comunicați demersurile întreprinse în acest sens.
Ne permitem să vă reamintim că, peste 400 de specialiști și profesioniști și peste 10.000 de cetățeni preocupați de protecția patrimoniului cultural, v-au semnalat și solicitat, potrivit adresei cu numărul de întregistrare 1055/21 februarie 2022, faptul că o conducere interimară nu asigură o funcționare adecvată a INP și au cerut concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al Institutului Național al Patrimoniului.
Numirile temporare nu se bazează pe o viziune strategică și un plan de management coerent pe termen lung, nu asigură implementarea eficientă a proiectelor de anvergură și mențin activitatea la un nivel minim de eficacitate. Protecția patrimoniului este o chestiune care ține de siguranța națională și este vital ca Institutul Național al Patrimoniului să poate funcționa corect și cu un management profesionist, competent în domeniu.
Vă solicităm transparență totală și responsabilitate față de patrimoniul național și față de instituțiile statului care au dovedit că pot avea rezultate reale atunci când la conducere se află profesioniști.
Cu considerație,
arh. Șerban Sturdza
președinte Fundația Pro Patrimonio
Citeşte şi: #301pentruPatrimoniu – Susținere pentru Ștefan Bâlici
PP10/2.03.2022
Către:
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ TIMIȘ
Domnului Sorin Vlad Predescu, Director Executiv
secretariat@culturatimis.ro
Spre știință:
MINISTERUL CULTURII – DIRECȚIA PATRIMONIU CULTURAL
Domnului Ștefan Emilian GAMUREAC, Director
patrimoniu.cultural@cultura.ro, comunicare@cultura.ro
INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI
Doamnei Valeria Oana ZAHARIA, Manager
secretariat@patrimoniu.gov.ro
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI LUGOJ
Domnului Alexandru-Claudiu BUCIU, Primar
contact@primarialugoj.ro
Referitor la:
Clasarea în Lista Monumentelor Istorice a corpului principal al Morii Clara,
Str. Făgetului, CF 413037, mun. Lugoj, jud. Timiș
Stimate domnule Director Executiv,
Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, mun. București, solicită Direcției Județene pentru Cultură Timiș declanșarea procedurii de clasare pentru corpului principal al Morii Clara Schwartz, Str. Făgetului, CF 413037, mun. Lugoj, jud. Timiș, în baza art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La o evaluare preliminară a corpului principal (cel originar, P+2 niveluri) potrivit normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC nr. 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare, se constată faptul că aceasta este susceptibil de a întruni criteriile de clasare în Lista Monumentelor Istorice.
Dat fiind faptul că moara a fost construită anterior anului 1920, prag din normele metodologice în acordarea calificativelor la criteriul vechimii, aceasta are valoare medie, la o primă evaluare. Corpul principal considerăm că este în măsură să obțină calificativul mare la criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică având în vedere semnificația și reprezentativitatea pentru programul construcțiilor cu funcțiune industrială/ de morărit-panificație de la începutul secolului al XX-lea din Banat, faptul că fațadele păstrează din compoziția și o modenatură specifică istorică, precum și constatarea că fațada principală se constituie într-un reper urbanistic al zonei. În ceea ce privește criteriul referitor la frecvență (raritate și unicitate), se constată că nu s-au păstrat multe mori de panificație din această epocă în țară și în zonă, că în LMI sunt clasate puține mori, de asemenea, că este singura moară de acest tip păstrată în mun. Lugoj, astfel că la acest criteriu, considerăm că se poate acorda calificativul foarte mare. La criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică, propunem calificativul mare, imobilul deținând un loc în memoria a generații de muncitori care și-au petrecut aici viața, a familiilor lor, a locuitorilor zonei și a comunității lugojene, în general – dovadă manifestările recente în sensul salvării Morii Clara. Menționăm faptul că imobilul documentează și o memorie a unei activități/perioade industriale la nivelul țesutului urban.
Fără a fi o condiție pentru declanșarea procedurii de clasare, în vederea finalizării acesteia este necesară întocmirea unui dosar, care, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 422/2001, este în sarcina Direcției Județene pentru Cultură Timiș. Studiul istorico-arhitectural ce urmează a fi elaborat va evalua cu exactitate valoarea culturală potrivit criteriilor de clasare, va identifica dacă pe parcelă se află și alte elemente purtătoare de valoare culturală care trebuie protejate, urmând a sta la baza deciziei Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.
Semnalăm faptul că, potrivit articolelor din mass-media, pe de o parte, pentru imobil Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a emis un aviz în vederea desființării, iar pe de alta, Institutul Național al Patrimoniului, instituție cu atribuții în acest sens, având în vedere prevederile art. 2 lit. o) din HG nr. 593/2011, consideră că imobilul este susceptibil de a fi clasat în LMI.
De asemenea, constatăm faptul că, potrivit PUG mun. Lugoj, valoarea culturală a imobilului este recunoscută, propunându-se protejarea lui ca monument istoric. Menționăm faptul că, potrivit art. 13 din Legea nr. 350/2001, unul dintre principalele obiective ale activității de urbanism este „protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural”. Vă rugăm să ne informați dacă a fost aprobată o documentație de urbanism care să modifice evaluarea culturală a imobilului stabilită potrivit PUG.
Vă rugăm să ne informați cu privire la derularea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice în baza prezentei cereri formulate potrivit art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001.
Anexăm imagini cu identificarea corpului de clădire la care se referă prezenta solicitare de clasare.
arh. Șerban Sturdza,
Președinte Pro Patrimonio România
specialist atestat Ministerul Culturii 382 S /20.11.2009 în Registrul specialistilor în domeniul protejării monumentelor istoric
20220302_cerere de clasare Moara Clara
Pro Patrimonio se raliază tuturor vocilor societăţii civile şi specialiştilor care susțin deschis şi ferm păstrarea în funcție a domnului Ștefan Bâlici ca manager al Institutului Național al Patrimoniului şi iniţiază o petiţe semnată de 301 419 persoane, profesionişti în domeniul cultural. Aceasta completează cu perspectiva profesională petiţia publică lansată de Fundaţia Mihai Eminescu Trust care poate fi găsită aici.
Petiție
Bucureşti, 18.02.2022
Domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României
Domnului Nicolae Ciucă, Prim-ministrul Guvernului României
Spre știință domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii
Stimate domnule Președinte,
Stimate domnule Prim-ministru,
Vă scriem într-o chestiune care ține de siguranța națională: patrimoniul cultural mobil și imobil al României, un patrimoniu de talie europeană. Institutul Național al Patrimoniului (INP) are în responsabilitate elaborarea de politici de protecție și conservare, strategia pe termen lung în administrarea patrimoniului, precum și unificarea şi profesionalizarea acestui sector. Considerăm că instituțiile statului vor funcționa în slujba interesului public câtă vreme vor fi conduse de oameni cu competențe profesionale solide și relevante în domeniile pe care le conduc.
În consecință, vă solicităm analizarea modului în care a fost realizată evaluarea la final de mandat a domnului Ștefan Bâlici, manager al Institutului Național al Patrimoniului, și, de asemenea, vă solicităm cu fermitate ca raportul de activitate al domnului Bâlici să fie re-evaluat de o comisie independentă de profesioniști competenți în domeniul conservării și restaurării patrimoniului.
La 16 februarie 2022 a fost făcută publică intenția domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, de a nu-i mai prelungi contractul de manager interimar domnului Ștefan Bâlici, cel care de curând a încheiat un prim mandat de 5 ani (2016-2021) marcat de o puternică reformă a INP. Raportul final de activitate al managerului INP (2016-2021) este un document public, disponibil pe pagina de internet a Institutului Național al Patrimoniului.
În cele câteva ore scurse de la aflarea veștii, sute de mesaje din partea profesioniștilor au inundat spațiul public, solicitând menținerea sa la conducerea unui institut esențial pentru patrimoniul cultural național.
La finalul primului mandat, o evaluare cu nota 8,76, incorectă procedural, care nu a permis continuarea firească pentru încă un mandat a activității sale la INP, evaluare contestată zadarnic de domnul Bâlici (contestație respinsă fără explicații), a lăsat conducerea INP în interimat. După 2 luni, aflăm că acesta, în ciuda rezultatelor absolut remarcabile pe care le-a avut, va fi înlocuit.
La solicitarea expresă și fermă a numeroși specialiști, persoane care cunosc îndeaproape munca, experiența, activitatea și, dincolo de toate, calitatea umană și profesională a d-lui dr. arh. conf. Ștefan Bâlici, inițiem această listă de susținere, prin care vă solicităm următoarele:
Interimatul justificat politic este boala care nimicește orice instituție publică și o face vulnerabilă la presiunea venită din afara domeniului și a realităților care țin în mod direct de atribuțiile și exigențele unui astfel de institut. O reacție normală instituțională ar fi fost organizarea concursului pentru post din primele zile ale interimatului domnului Bâlici, însă s-a preferat modelul după care INP a fost condus și înainte de mandatul său, iar rezultatele prin comparație sunt evidente.
Vă solicităm transparență totală și responsabilitate față de patrimoniul național și față de instituțiile statului care au dovedit că pot avea rezultate reale atunci când la conducere se află profesioniști.
Scrisoarea cu 301 semnături depusă online în data de 18.02.2022 – Scrisoare-de-susținere-Ștefan-Bâlici
Scrisoarea cu 301 semnături depusă fizic în data de 21.02.2022 – 20210221_Scrisoare-de-susținere-Ștefan-Bâlici
Foto: Sneska-Quaedvlieg-Mihailovic, Secretar General Europa Nostra şi Ştefan Bâlici, manager Institutul Naţional al Patrimoniului – Conferinţa “Patrimoniul European. Experiențe comune și specificități regionale. Conferință privind patrimoniul cultural”, eveniment in cadrul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene – Sighișoara, 11-12 Aprilie 2019. Credit foto: Camil Iamandescu
Cine doreşte în continuare să susțină acest demers poate să ne trimită un mesaj la adresa propatrimonio.romania@gmail.com cu nume, titlu, organizație. Vom adăuga acestei liste.
Citeşte şi: Revenim. Solicităm organizare concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al INP
Update: Cu toate că de la începutul anului am făcut demersuri pentru analizarea sitului fabricii Aversa şi am participat, prin reprezentanţii noştri, la discuţiile directe cu primarul Radu Mihaiu de la Primăria Sector 2, totuşi decizia de demolare a Fabricii Aversa a fost pusă în practică deja în luna iulie 2022.
Pe 20 ianuarie 2022, Pro Patrimonio a trimis o cerere 20220129_solicitare evaluare culturala aversa si IMGB către Institutul Naţional al Patrimoniului să analizeze siturile fabricilor Aversa si IMGB unde proprietarii solicită dărâmarea integrală a patrimoniului industrial existent. Solicitam astfel un punct de vedere cu privire la potențiala valoare culturală a clădirilor fostelor fabrici Aversa, str. Ziduri Moși nr. 25 și IMGB, aflată pe șos Berceni și Bd. Metalurgiei, București și modul în care aceasta poate fi evaluată. Proiectele curente de dezvoltare imobiliară, la fază de elaborare, propun eliberarea integrală a terenurilor.
Bucureștiul a pierdut enorm de mult patrimoniu industrial, atât prin lipsa de viziune și interes a administrației publice, cât și prin lipsa de viziune și interes a investitorilor. Conversiile siturilor industriale în majoritatea orașelor europene au generat profit atât pentru oraș, cât și pentru proprietari. Considerăm că ambele situri prezintă încă clădiri valoroase care ar putea fi protejate și revalorificate.
Pe 10 februarie 2022, Institutul Naţional al Patrimoniului răspunde acestei cereri de analiză prin scrisoarea 361-09.02.2022 – Raspuns ref Platformele industriale Aversa si IMGB din Bucuresti.
Mulțumim INP pentru punctul de vedere legat de importanța siturilor industriale din București, supuse tot mai mult presiunii pseudo-dezvoltărilor imobiliare. Reținem din acesta că este vital ca adminstrațiile sectoarelor și a municipiului București să înțeleagă că demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare, că este nevoie de o evaluare corespunzătoare a valorilor culturale, sociale, simbolice ale acestor situri industriale – dar nu numai – înainte de a aproba tabula rasa.
Platforma industrială Aversa este o zonă cu istorie care datează din 1882 și care face parte deja din peisajul urban și conștiința publică a orașului. Reconversia sitului, rămas fără activitate în urma încetării activității, ar trebui să țină cont de acest lucru și să propună funcțiuni și spații în concordanță cu valorile culturale, sociale și simbolice ale locului.
Platforma industrială IMGB este parte importantă a istoriei recente a României și a Bucureștiului, cu o amprentă puternică asupra dezvoltării zonei sudice a orașului ce nu poate fi ignorată și ștearsă complet.
Menționăm că demolările au efecte nocive pentru mediu (praf, moloz, materiale nereciclabile, amprentă mare de carbon…) de care trebuie tot mai mult să ținem cont, pentru a putea beneficia de un oraș sustenabil și un mediu de calitate.
Cu toate încercările noastre, Spitalul Stamate din Fălticeni a fost demolat sub ochii noștri. Fundația Pro Patrimonio s-a alaturat si ea efortului comun cu o cerere de clasare. La aceasta am primit din partea DJC Suceava răspunsul unui viciu de procedură.
Chiar dacă am sperat că în ultimul ceas autoritățile să oprească acest asalt asupra unei clădiri vechi de 161 ani construită în vremea lui A. I. Cuza, nu a fost posibil. Considerăm că dstatul român prin autoritățile sale are obligația să identifice și să protejeze valorile sale culturale. Fiecare clădire istorică merită să fi refolosită, reabilitată în spiritul dezvoltării sustenabile în niciun caz demolată. Patrimoniul poate fi conservat doar sporindu-l atât cantitativ cât și calitativ. În ultimii 30 de ani România a pierdut un fond istoric construit mai mare decât o țară în război.
▶ 4 noiembrie – profesorul Ioan Ilișescu solicită declanșarea procedurii de clasare pentru Spitalul din Fălticeni.
▶ 8 noiembrie – Direcția Județeană pentru Cultură Suceava a transmis părților interesate că a fost declanșată procedura de clasare de urgență. Obiectiv Suceava
▶14 noiembrie – Pro Patrimonio face cerere de clasare
▶ 15 noiembrie – începe demolarea News Bucovina
▶ 16 noiembrie – spitalul este demolat pentru a se realiza o parcare HotNews
În această toamnă, Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural a pornit o caravană de prezentări ale proiectului In-Herit – Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural într-o serie de oraşe ale ţării. Întâlnirile, atât fizice cât şi online, au avut ca scop nevoia de a conecta inițiativele locale într-o comunitate vie și puternică de oameni care iubesc patrimoniul cultural, vor să-l cunoască mai bine și să îl pună în valoare.
Ghidul Salva Monument a ajuns astfel în comunităţi extinse şi a început să fie testat. El poate fi accesat aici
Proiectul In-Herit, iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului se desfăşoară în perioada 2020 – 2021 şi este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Fundaţia Pro Patrimonio, partener de proiect, este responsabilă de realizarea aplicaţiei online Ghidul Salva-Monument, parte integrantă din platforma online generală.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Citeşte şi
Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare
Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.
Conferința de încheiere a proiectului In-Herit
După o muncă de cercetare, experimentare, testare şi apoi implemenatre care a durat peste opt luni am lansat aplicația web și ghidul omonim „Salva-Monument”, inițiativă a Fundației Pro Patrimonio, în cadrul proiectului In-Herit.
Este un ghid online gândit pentru a veni în ajutorul tuturor celor care doresc să se informeze, să distribuie informație de calitate și să se implice în demersuri de conservare, restaurare sau promovare a unor obiective monument istoric.
Prin intermediul Salva Monument pot fi găsite soluții pentru probleme specifice legate de administrarea și intervenția asupra clădirilor istorice sau a monumentelor arhitecturale din zone urbane și rurale. Ghidajul are în vedere atât situații cu care te poți confrunta ca persoană fizică, cât și probleme specifice organizațiilor, publice sau private. Salva-Monument este în continuă dezvoltare, astfel că, pe măsură ce va fi utilizat, instrumentul va putea răpunde unor noi întrebări, identificate ca relevante de către proprietarii de monumente sau alte persoane interesate.
Puteți descoperi aici funcționalitățile aplicației Ghidul Salva-Monument.
Proiectul In-Herit, iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului se desfăşoară în perioada 2020 – 2021 şi este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Fundaţia Pro Patrimonio, partener de proiect, este responsabilă de realizarea aplicaţiei online Ghidul Salva-Monument, parte integrantă din platforma online generală.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Citeşte şi
Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.
Pro Patrimonio a făcut o solicitare către entităţile de profil pentru declanşare procedura de clasare de urgenţă în categoria monument a descoperirilor arheologice din satul Sutoru, com. Zimbor, judeţul Sălaj – punct Gura Căpușului.
În cadrul cercetărilor arheologice efectuate pentru Proiectul de Autostradă Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Subsecțiunea 3B1 – Mihăiești – Zimbor în monumentul istoric Castru și Vicus militar au fost descoperite vestigii arheologice aparținând vicus-ului militaris, castrului Optatiana, de epoca bronzului și din perioada medievală timpurie (sec. VII-VIII).
Între descoperirile de epocă romană se numără și porțiuni din două artere: ale drumului imperial Napoca – Porolissum și un drum roman care conecta castrul Optatiana cu cel de la Bologa, precum și construcții adiacente.
Drumul imperial este bine conservat, atât pavimentul cât și șanțurile de drenaj poziționate de-o parte și de alta a lui. În zona viitoarei organizării de șantier aferentă autostrăzii acesta se intersecta cu un alt drum roman. O astfel de intersecție de drumuri romane nu a mai fost descoperită în Dacia, valoarea sa științifică fiind extraordinară. Segmentul de drum imperial și așezarea romană de aici apar menționate în sursele literare antice, respectiv în Tabula Peutingeriana. Menționăm că fortul de la Sutoru este înscris la nr. crt. 118 în lista obiectivelor din județul Sălaj care fac parte din Frontiera Imperiului Roman din Dacia aflată pe Lista Indicativă a României pentru UNESCO. Astfel, această intersecție a drumurilor avea o importanță deosebită în sistemul de apărare roman aflat în curs de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.
O evaluare la o analiză minimală a acestor descoperiri le pune în poziția de putea fi clasate în grupa A, individual, în categoria m-monument, putând fi evaluate ca „excepțional” la criteriile „raritate şi unicitate” și „valoarea memorial-simbolică” și „valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică”.
