25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Cinci autori români se vor bucura de „o cameră doar a lor” și de timp dedicat scrisului în urma câștigării unui loc în cadrul programului de Burse și rezidențe de creație literară organizat de Fundația Cărturești, în parteneriat cu Pro Patrimonio și Asociația Maria. Aflat la ediția a doua, programul s-a bucurat de 131 de înscrieri pentru cele patru burse deschise la categoriile roman, poezie, proză scurtă și eseu, la care anul acesta s-a adăugat o bursă specială a juriului.
Beneficiarii celor cinci burse și rezidențe de creație sunt Moni Stănilă (poezie), Lavinia Bălulescu (proză scurtă), un cristian (roman), Raluca Nagy (eseu) și Ruxandra Burcescu (roman – Bursa specială a juriului).
La fel ca la ediția precedentă, juriul a alcătuit și o listă de așteptare, în eventualitatea în care unul dintre scriitori este nevoit să se retragă. Dacă vor exista situații neprevăzute, scriitorii vor fi înlocuiți astfel: Poezie: Ștefan Manasia; Proză scurtă: Alex Moldovan; Roman: Emanuela Iurkin; Eseu: Ligia Tudurachi; Bursa specială a juriului: Ligia Keșișian (poezie).
„Numărul înscrierilor a fost foarte mare și la această ediție, lucru care confirmă încă o dată nevoia unor astfel de proiecte care să încurajeze și stimuleze meseria de scriitor în România. Pentru majoritatea autorilor, scrisul e redus la statutul de hobby, de îndeletnicire de timp liber, iar timpul liber este cea mai acută lipsă.” – Alina Aviana, Cărturești
Bursele de creație literară Fundația Cărturești, Asociația Maria şi Fundaţia Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.
„Am nevoie de timp pentru scris – parcă aș fi într-o cămașă de forță într-o cameră plină de oameni care vorbesc neîncetat, fără noimă. Scrisul e deprofesionalizat, redus la o activitate de loisir. Iar frânturile de zi îmi sunt insuficiente pentru ceea ce ar însemna timp pentru poezie. Între obligațiile cotidiene, alergături sterile, plonjări dintr-o stare într-alta, câteva săptămâni în afara timpului profan ar fi șansa de a scrie și de a rescrie, de a așeza piesele de puzzle în forma firească.” – Irina Georgescu
„În contextul obligațiilor, întreruperilor și distragerilor cotidiene, scrisul este deseori înghesuit în mici ferestre de timp și redus la ipostaza de hobby. Această bursă ar însemna pentru mine șansa de a experimenta scrisul profesionalizat, cu resurse de timp și materiale special alocate.” – Miruna Vasiliță
„(…) apreciez drept generoasă oferta unui program care pune la dispoziție două resurse, timp și bani, care nu vin niciodată împreună, ba chiar se află într-o relație de inversă proporționalitate (cu excepția cazului particular, nefericit și frustrant în care lipsesc ambele).” – Dmitri Miticov
„(…) vă mulțumesc anticipat, mai ales pentru faptul că bursele Cărturești mi-au adus aminte că vreau să scriu și că, dacă vreau, șansele sunt să se găsească o cale!” – Anca Zaharia
La a doua ediție, programul cuprinde 5 burse, respectiv 5 rezidențe de creație, în valoare de 1300 de euro fiecare. La fel ca în 2020, vor fi oferite 4 burse și 4 rezidențe de creație la categoriile roman, proză scurtă, poezie și eseu, la care se adaugă o „Bursă specială a juriului”. Rezidențele vor fi găzduite de Vila Golescu din Câmpulung Muscel și de Conacul Petre P. Carp din comuna Țibănești, județul Iași.
Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Alina Purcaru (scriitoare și jurnalistă), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
Primul an al REZIDENŢELOR GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 39 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București sau Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană și o cafenea.
Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași.
Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.
Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.
Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.
Citeşte şi:
Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3
L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu
Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu
Accelerator de rezidențe creative
REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti
REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021
Bursele de creație literară Cărturești în parteneriat cu Asociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.
Prima ediție, 2020-2021, s-a bucurat de 150 de înscrieri, iar cei patru beneficiari burselor și rezidențelor au fost: Andrei Dosa (roman), Ștefania Mihalache (proză scurtă), Ștefan Bolea (eseu), Olga Ștefan (poezie). Fiecare scriitor a beneficiat de o bursă în valoare de 1000 de euro și o rezidență de creație timp de o lună la Vila Golescu din Câmpulung Muscel, respectiv Conacul Petre P. Carp din Țibănești.
Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Andra Matzal (editor Scena9), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
Andrei Dósa și Ștefania Mihalache au ales rezidența de creație de la Vila Golescu, din Câmpulung Muscel, oferită cu sprijinul Pro Patrimonio.
„Am fost, în luna martie a acestui an, oaspetele Vilei Golescu, de la Câmpulung Muscel, grație bursei de rezidență și creație oferită de Fundația Cărturești în colaborare cu Asociația Maria și Pro Patrimonio. Acest tip de rezidență a fost pentru mine o premieră. Am plecat cu un volum de proză scurtă început cu doi ani în urmă, la care reveneam când și când pentru a-l părăsi din nou. Aveam nevoie de un „timp rotund” pentru el, și asta mi-a oferit această rezidență. Mai mult, am înțeles de ce este nevoie de un astfel de timp rotund pentru scris în general, de o fereastră de scris intens pentru întregit și cristalizat intuiții sau texte deja scrise. În afara cotidianului, scrisul se poate întoarce asupra lui însuși. Iar această întoarcere este cu atât mai productivă cu cât este exersată într-un interval decupat din realitatea „curgătoare”. Experiența mea la vila Golescu s-ar traduce în acești termeni.”
„Am plecat de acolo cu un volum scris pe trei sferturi și cu structura clarificată. Și cu câteva reguli de ordine interioară de aplicat, pe cât posibil, înapoi în spațiul mai larg și „nedecupat” al existenței de fiecare zi cu straturile și responsabilitățile ei. Am plecat și cu imaginea parcului dendrologic terasat din spatele vilei (deși neînflorit și foarte puțin înfrunzit, dar tot frumos), a păturii de viorele și ghiocei care se întindea în curtea vilei și care a rezistat eroic la două reprize serioase de zăpadă, a celor patru căței păzitori pe care i-am botezat Bobiță, Codiță, Lăbuș (acesta era deja botezat) și Franco-Nero (aici ar fi o poveste mai lungă). Nu în ultimul rând l-aș aminti și pe domnul Nica, administratorul vilei care a avut grijă de tot, inclusiv de două sincope descurajante ale centralei. Toate acestea, plus compania scriitoricească a lui Andrei Dósa, rezident și el în aceeași perioadă la vilă, au însemnat experiența bursei de creație Cărturești.”
Citiți un fragment din volumul aflat în lucru Pipote și căpșuni.
Ștefania Mihalache (născută în 1978, la Brașov) este absolventă a Facultății de Litere din Brașov, secția Română-Engleză. A debutat literar cu poezie în revista studențească Erata. A continuat să publice poezie în reviste literare și de cultură ca: Interval, Paralela 45, Vatra. A colaborat cu proză, eseuri și cronică literară în Observator cultural, Dilemateca, Noua Literatură, Tiuk!, Pana mea, Cuvantul, TimeOut București. A debutat cu proză în cadrul volumului colectiv Junii 03, Antologia tinerilor scriitori brașoveni, editat cu sprijinul revistei Interval (2003). Debutul individual l-a reprezentat romanul Est-falia, apărut la Editura Paralela 45 (2004). Romanul a fost nominalizat la Marile Premii Prometheus, editia a IV-a, categoria Opera Prima. In 2010 a publicat romanul Poemele secretarei, la Editura Cartea Românească. A participat la diferite festivaluri și evenimente literare europene: Scritture Giovanni (Mantova, Italia), Hay Festival of Literature & Arts (Marea Britanie), Salonul de Carte de la Torino (Italia). În 2012 a obținut titlul de doctor în filologie al Facultății de Litere, Universitatea București, cu o teza despre tema copilariei în proza romanească de după 1989.
(…) mi-a plăcut foarte mult la Câmpulung. Rezidenţa mi-a oferit spaţiul mental de care aveam nevoie pentru a putea scrie fără întreruperi. M-am simţit extrem de privilegiat. Rareori mi s-a întâmplat să mă pot rupe cu totul de micile probleme cotidiene pentru a mă dedica aproape exclusiv scrisului şi cititului.
Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Braşov. A făcut un an la Facultatea de Construcţii, dar s-a lăsat, pentru că nu i-a plăcut suficient de mult matematica, mecanica etc. A absolvit Ştiinţe Economice, Marketing, dar n-a profesat niciodată. A fost cu programul work and travel în Statele Unite. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Facultăţii de Litere din Braşov. A publicat mai multe volume de poezie, cel mai recent fiind Expectativa luminoasă (OMG Publishing, 2020). În 2018 a publicat romanul Ierbar la editura Polirom. Noul său roman, publicat de curând, Multă forţă şi un dram de gingăşie este cu skanderbeg, extremişti şi bombe artizanale. O parte a romanului a fost scrisă la Câmpulung Muscel, în cadrul rezidenţelor Cărtureşti. A tradus mai multe cărţi din engleză şi maghiară.
Romanul Multă forță și un dram de gingășie a fost publicat în primăvara anului 2021, la scurtă vreme după încheierea rezidenței de creație de la Câmpulung Muscel. Este prima carte în cadrul programului de burse și rezidențe Cărturești care vede lumina tiparului.
Citiți un fragment din romanul Multă forță și un dram de gingășie.
Programul de rezidenţe la Vila Golescu din Câmpulung Muscel continuă şi în 2022.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 39 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București sau Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană și o cafenea.
Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași.
Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.
Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.
Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.
Citeşte şi:
Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3
L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu
Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu
Accelerator de rezidențe creative
REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti
REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021
Programul aflat la a XVIII-a ediţie organizat de către Ministerul Culturii din Franţa – Rendez Vous Aux Jardins de anul acesta se va desfăşura între 4-6 iunie. Evenimentele se desfăşoară în peste 2.300 de grădini din Franţa şi în 600 alte locuri din ţările europene. Tema anului 2021 este „Transmiterea Cunoaşterii” . Cunoștințele grădinarilor, horticultorilor, peisagiştilor sunt transmise mai departe noilor generaţii prin prezentarea diversităţii şi bogăţiei grădinilor şi parcurilor istorice din toată Europa prin mijloace cât mai neobișnuite sau mai inovatoare.
Inginerul silvicultor Vasile Golescu, cel care a creat acum 100 de ani parcul dendrologic şi vila Golescu, a fost susținătorul unor măsuri de protecție a naturii și de gestionare a pădurilor precum și a unor initiațive sistematice de import și aclimatizare de plante din America de Nord, Asia, bazinul mediteranean. Zestrea culturală lăsată de el este mai actuală ca oricând şi se constituie un exemplu de transmitere a cunoştinţelor către viitor.
Pro Patrimonio pune la dispoziţia publicului larg o serie de resurse gratuite pentru citirea parcului Golescu iar pe 6 iunie 2021, între 12.00 – 18.00 vom avea Ziua Porţilor Deschise în parcul Vilei Golescu din Câmpulung Muscel, prileg cu care va fi găzduit şi un tur ghidat organizat de Primăria Câmpulung.
Ansamblul Golescu, Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel Romanian version, English version, French version
Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu English version, Romanian version
În ceea ce priveşte experimentele practice pornite în Grădina Experimentală de la Conacul Neamţu din Olari împreună cu Ierburi Uitate şi în parteneriat cu UiPath Foundation acestea sunt la început. Vom realiza o evaluare a răsadurilor şi platărilor de anul acesta pe care o vom comunica ulterior.
Mai multe detalii Ministerè de la Culture şi Institutul Naţional al Patrimoniului, partenerul român.
Perioada 16-21 iulie am dedicat-o serbărilor în comunitate. Atelierele și entuziasmul de peste an s-au adunat în câte două zile de Festival în fiecare dintre cele trei comunități din jurul clădirilor de patrimoniu din Izvoru, Olari și Câmpulung Muscel. Activitățile și provocările tuturor atelierelor au fost rememorate expozitiv, celebrate festiv și chiar completate cu câteva probe noi.
Programul celor două zile din fiecare comunitate a cuprins, cu personalizările aferente, următoarele activități:
1. Maratonul de meșteșuguri cu patru bancuri de lucru ce a explorat în mod creativ și util lumea decorațiilor interioare de la conace.
•Atelierul de linogravură – a pornit de la povestea pereților decorați cu tapet și a invitat copiii să-și creeze modele asemănătoare folosind tehnica linogravurii și imprimând la final traiste de luat la purtător.
•Atelierul de stucaturi – după explorarea interioarelor decorate cu modele diverse de stucaturi, copiii și-au preparat din ipsos și matrițe propriile forme decorative, cărora le-au pregătit la final săculeți de protecție personalizați cu plante bătute, a căror culoare și textură a fost fixată cu sulfat de Fier.
•Atelierul de mozaic – pornind de la diverse modele clasice de portrete-medalion, copiii și-au creat propriile medalioane folosind piese de mozaic năstrușnice: boabe de fasole pictate.
•Atelierul de hârtie – pereții pot primi decorații chiar și din hârtie manuală, motiv pentru care nu am ezitat să ne creem propriile modele de hârtie manuală reciclată cu decorații din lumea vegetală înconjurătoare
2. Atelierul de animație-film a pus în valoare, în funcție de specificul locului, poveștile sau locurile reprezentative pentru comunitate. Comunitățile de la Conacul Perticari-Davila și Conacul Neamțu au beneficiat de ghidajul specialistului în animație Andra Berilă pentru a realiza două animații cu poveștile locului. Originale, simpatice și nu puțin trudite, animațiile au urmat aproape toate etapele specialistului: identificarea poveștii, structurarea acesteia în cadre, realizarea fundalurilor, a persoanjelor și a elementelor componente, pregătirea și filmarea cadrelor.
Comunitatea de la Vila Golescu se bucurase deja de exercițiul animației anul trecut, ajungând anul acesta, alături de specialistul Alin Iacob, la nivelul realizării unui scurt film de prezentare personală a vilei și a grădinii Golescu, ce a purtat micii cineaști prin etape cât se poate de reale ale design-ului și producției: familiarizarea tehnică cu aparatul de filmat, alegerea și argumentarea cadrelor ce urmează a fi filmate, stabilirea replicilor, încadrarea și filmarea propriu-zisă, înregistrare voce și apoi montaj în program dedicat.
3. Expoziția de fotografii cu ipostaze cât mai diverse din cele trei destinații-atelier ce au adus împreună pentru toate comunitățile imaginea de ansamblu a inițiativelor Fundației la toate cele trei conace.
4. Un concurs gastronomic adresat în primul rând mamelor copiilor, dar în egală măsură oricărui membru al comunității interesat, în urma căruia, prin degustări multiple și voturi sincere, câștigătorii au plecat acasă chiar cu un obiect electrocasnic: un mixer. Prăjiturile și mâncărurile sărate s-au întrecut în gusturi mai mult decât ne-am fi așteptat, încurajându-ne să credem că această inițiativă ar putea crește pe viitor susținând în mod plăcut și gustos activitățile educaționale de la conace.
5. Proiecția de film în curtea conacelor, în compania simpaticei animații de lungmetraj ODDSOCKEATERS, difuzată în parteneriat cu FREEALIZE.
6. Seara în aer liber, ca de sfârșit de tabără, în curtea celor trei conace, unde curajoșii și curioșii deopotrivă nu doar au învățat să monteze corturi, dar le-au și folosit pentru a petrece noaptea alături de echipă campând. Pentru cei mai mulți dintre copii dormitul la cort a fost o experiență nemaitrăită, care s-a dovedit a fi la sfârșitul aventurilor chiar punctul culminant al micului festival-atelier, ridicând la fileu foarte des întrebarea și provocarea: „când organizăm o tabără la conace?”.
Activitățile s-au succedat cu pauze de joacă, alergat, explorat locurile, picnicuri, gustări, vizite bucuroase ale părinților și profesorilor, mult entuziasm și rugăminți emoționante de a repeta experiența pentru copii și comunitate deopotrivă.
Ne-am bucurat de susținerea membrilor apropiați din comunitate, de ajutorul părinților, al profesorilor și mai ales al voluntarilor, Luiza Anna şi Ana Maria Apostoiu, de cadourile culinare primite pentru întregirea atmosferei de bine, dar cel mai mult de încrederea și entuziasmul primite din partea copiilor pentru a ne continua demersurile educaționale, după acest an, cu ștacheta ridicată mult mai sus.
Urmează să adunăm experiențele câștigate în acest an într-un ghid educațional online, ce sperăm să vină în sprinjinul oamenilor cu inițiativă și din alte comunități și chiar să lansăm o mică serie de obiecte și jocuri educaționale care să povestească și să sprijine pe viitor o parte din activitățile Fundației.
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Primul weekend de vacanță, 14-16 iunie, ne-a prins în caravana de ateliere la cele trei conace. Activitățile noastre s-au mutat de această dată în aer liber, bucurându-ne din plin de zilele calde din această perioadă.
Ne-am propus să descoperim istorii ascunse de la conace printr-un joc de tip treasure-hunt cronometrat, cu probe cât mai diverse și mai dinamice, fie ele sportive, culturale, creative sau de bricolaj.
Competiția a motivat neașteptat de mult toți membrii echipelor de copii, căpitanii acestora, profesorii susținători și părinții din galerie. Pentru a obține indiciile necesare creionării întregii povești copiii au avut de trecut:
1. proba sportivă – alergat, împins bușteni sau tras baloți de paie, echilibru prin „fir electric”, mersul piticului și în final recuperarea mesajului scris din copac;
2. proba de tras cu arcul;
3. proba de desen viteză – o ștafetă cu creioane și atenție sporită, ce a avut ca temă fațada conacului cu cât mai multe detalii;
4. proba de măsurat înălțimea și lățimea conacului prin estimarea cu repere și cea de orientare, ce a a presupus poziționarea conacului în funcție de punctele cardinale;
5. proba de identificare plante în funcție de poziționarea acestora pe harta grădinilor de la conac;
6. proba realizării unui afiș de promovarea a conacului împreună cu o plantă reprezentativă;
7. proba detaliilor de arhitectură – corelarea termenilor de specialitate ce descriu elemente constructive ale conacelor cu locul acestora în fotografia de epocă a celor trei construcții;
8. proba amuzantă, cu două provocări de coordonare a echipelor pentru a obține într-un mod inedit indiciul mult dorit;
9. proba de creație a presupus construcția pe baza unei scurte povești a unui personaj celebru de la conac, folosind materiale precum: lemn, ață, vegetație și textile.
Toate cele trei comunități au reușit să recompună poveștile de la conac parcurgându-le într-un mod amuzant, s-au apropiat de personajele celebre ce au animat conacele în trecut, precum Elena Perticari-Davila, George Zissi – „Prințul de la Olari”- și Vasile Golescu, au sudat prietenii mai trainice unii cu alții ca echipe și ne-au oferit prilejul să ne bucurăm nu doar de experiența de a lucra împreună, dar și de entuziasmul și rugămințile emoționante de a continua activitățile de la conac pe viitor. Finalul aventurilor l-am sărbătorit cu bricolarea unor diplome-suvenir cu fațadele conacelor traforate și poveștile câștigate ca decor.
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Întâlnirile din 29 mai – 2 iunie ne-au adus mai aproape de ce înseamnă o casă frumoasă pentru un arhitect, cum o poate acesta obține, cu ce meșteri va colabora și ce materiale va folosi. Totodată, am căzut de acord că o casă valoroasă este și o casă înțesată de povești, și de aceea ne-am apropiat într-un mod creativ chiar și de ideea de „acasă”.
Comunitățile din Izvoru, Olari și Câmpulung Muscel au răspuns neașteptat de bine provocărilor nu tocmai ușoare de a-și construi propriile machete de case „frumoase” în diferite etape constructive, folosind materiale locale și tehnici de construcție alternate: atât vechi, cât și contemporane. Proiectul „acasă” s-a dorit a fi replica propriei case, atașate unei cutii personale de amintiri, în care copiii au fost invitați să-și ascundă cele mai frumoase amintiri adunate în spațiul familial. Proiectul a presupus totodată testarea unei noi scule mecanizate pentru traforat, și anume fierăstrul electric.
Voluntar de nădejde, dar mai ales o prezență deosebit de prietenoasă și simpatică atât pentru echipă, dar mai ales pentru copii, Yumi, o veche prietenă japoneză a Fundației Pro Patrimonio de pe șantierele de restaurare, ni s-a alăturat de această dată caravanei și vrem să-i mulțumim sincer pentru ajutor și deschidere. Mulțumim din nou cadrelor didactice din toate comunitățile și părinților care ne ajută de fiecare dată la organizare, încurajându-ne să credem că micile noastre intervenții sunt bine primite și că vor fi și pe viitor perpetuate.
Biscuiți, sucuri și veselie de final, ca de 1 iunie….și promisiunea să ne revedem cu noi aventuri de patrimoniu marca Pro Patrimonio!
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Proiectul „Educație pentru patrimoniu” a adunat o nouă serie de povești și aventuri în perioada 10 – 12 mai 2019, în curțile școlilor din comunităţile din Izvoru, Olari și Câmpulung Muscel. Copiii s-au familiarizat cu universul peisagiştilor şi au aflat cu ce se ocupă și de ce sunt ei folositori. Apoi s-au pus direct în pielea lor răspunzând creativ, responsabil și simpatic la provocarea de a-şi amenja propriile curți de școală prin planuri-machetă cât se poate de personale.
Am schimbat apoi scara lucrărilor și ne-am îndreptat către o machetă la dimensiune umană, și anume un pavilion în aer liber din nuiele de alun. Am ales locul cel mai potrivit din curtea școlii și am pornit construcția unui mic spațiu de relaxare, joacă și crescut legume. Am pus în funcțiune atenția și răbdarea pentru a putea mânui cu atenție nu doar nuielele, dar și diferitele scule necesare: foarfecă, bormașină sau „șoricel”. În paralel s-a lucrat la realizarea unei serii de răsaduri pe care copiii urmează să le îngrijească și apoi să le planteze alături de noi chiar la baza structurii, pavilionul din împletituri urmând astfel să devină suport de creștere pentru fasole, castraveți, dovleci sau tigve.
Munca nu s-a lăsat nerăsplătită, astfel că micii peisagiști au avut la final ocazia chiar să experimenteze o parte din viitorul micro-peisaj culinar creat, testând o parte din legumele proaspăt plantate sub forma unor împachetări vegetariene cu pite calde și gusturi inedite.
Ne-am bucurat de aproximativ șase ore de răbdare și entuziasm din partea copiilor de la fiecare atelier din cele trei comunități. Știm sigur că am plantat semințele unor posibili viitori peisagiști în peste 15 persoane din fiecare locație și că ne-am simțit excelent alături de cadre didactice, părinți, voluntari și alte ajutoare apărute pe parcurs la una dintre cele mai frumoase aventuri constructive din seria întâlnirilor de patrimoniu din jurul Conacului Perticari-Davila, a Conacului Neamțu și a Vilei Golescu.
Mulţumim echipei dedicate de voluntari, Ana Luiza Simion şi Anda Tănase, specialistului din spatele camerei de fimat, Alin Iacob și micului său asistent Andrei, dar mai ales cadrelor didactice și directorilor de școli care ne-au acordat tot sprijinul necesar pentru realizarea celor trei pavilione în curților școlilor de la Olari, Izvoru și din cadrul Liceul Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel.
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Întâlnirile atelierelor pentru patrimoniu s-au transformat într-un modul educațional dedicat comunităților de copii din jurul celor trei monumente de care ne ocupăm. Proiectul a debutat anul acesta la 20–21 aprilie cu atelierele cu tema „urbanistul” desfăşurate la Olari şi Câmpulung Muscel.
Copiii au fost entuziasmaţi de noile descoperiri, fundamentarea teoretică a devenit astfel mult mai prietenoasă datorită perspectivei practice: au stabilit unde se află pe harta României și au marcat câteva variante de explorare culturală în jurul conacului și a vilei cu indicațiile aferente de distanță și mijloace de transport disponibile, realizând astfel hărți culturale de județ și stâlpi indicatori turistici.
Hărțile emoționale au fost mijlocul prin care copiii de la Olari și-au putut contura propriul univers cu spații și locuri iubite din sat şi oraș, iar macheta-mare a fost provocarea prin care câmpulungenii au reușit să suprapună straturile construite și cele verzi ale orașului, au marcat drumurile de acces, traseul apei, case de patrimoniu, clădiri-reper, dar mai ales au punctat intrevențiile pe care le-ar propune ei în oraș în funcție de nevoile identificate.
Atelierele au adunat 15 copii și o profesoară în comunitatea de la Olari şi aproape 30 de copii și 3 profesori în comunitatea de la Câmpulung Muscel.
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Urmându-și misiunea de conservare, salvare și reactivare a patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural, din România, Fundația Pro Patrimonio își concentrează atenția pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, dar și implicarea și conștientizare de către comunități a propriei identități, a memoriei și a valorii moștenirii culturale.
Proiectele de educație pentru patrimoniu și-au concentrat încă de la început atenția pe consolidarea unei relații de durată între comunitate și elementele culturale de valoare din imediata apropiere prin serii mai mult sau mai puțin structurate de ateliere și evenimente dedicate publicului tânăr.
În ultimii trei ani, comunitățile de copii din jurul Conacului Neamțu din Olari, a Conacului Perticari-Davila din Izvoru și a Vilei Golescu din Câmpulung-Muscel au beneficiat de activități constante ce au investigat patrimoniul material și imaterial local prin jocuri, machete, ateliere practice și meșteșuguri. Au fost astfel organizate peste 12 ateliere tip caravană, Izvoru-Olari-Golescu, creând o obişnuinţă deja în comunităţile respective.
Proiectul „Educație pentru patrimoniu” structurează, transformă și îmbogățește întâlnirile și atelierele de până acum într-un program de patrimoniu ce va fi testat în aceste trei comunități, dar este dedicat și menit să fie pus în practică în orice altă comunitate ce dorește să încurajeze explorarea creativă a valorilor și moștenirilor culturale din apropiere de către copii.
Proiectul își propune:
– realizarea și implementarea programului în 5 ateliere practice ce presupun investigarea prin jocuri și provocări a lumii specialiștilor din patrimoniu și realizarea unor proiecte de arhitectură (amenajarea propriului spațiu de joacă, atelier, cinema sau lectură) și grădinărit scara 1:1 în echipă, împreună cu celebrarea proiectelor de peste an alături de întrega comunitate într-un eveniment dedicat;
– pregătirea unui ghid digital și a unui caiet de lucru pentru copii, aceesibile online, ce vor putea fi folosite pe viitor și de alți oameni interesați sau profesori dornici să implementeze un astfel de proiect în propria comunitate;
– pregătirea materialelor suport necesare pentru susținerea atelierelor;
– realizarea unei prime serii de obiecte, jucării și jocuri, mecanisme de promovare, dezvoltare și creștere a activităților de acest gen post-proiect;
– realizarea unor filme scurte de prezentare și promovare a proiectului accesibile în mediul online.
Prin acest demers sperăm:
– să putem îmbogăți oferta educațională existentă prin programe educaționale accesibile adresate cu precădere comunităților defavorizate sau celor vulnerabile, în care patrimoniul cultural este amenințat;
– să putem continua și încuraja pe termen lung inițiativele de acest gen atât în interiorul comunităților din proiect, dar și în alte comunități;
– să apropiem comunitățile de obiectul și noțiunea de patrimoniu și de activitățile fundației (atît în timpul proiectului cât și după acesta ) prin folosirea spațiilor și a echipamentelor din proiect în scop educațional, îngrijirea noilor grădini și chiar inițiative personale;
– să creem un mecanism de autoîntreţinere a atelierelor și a evenimentelor la conace prin donații la evenimente și vânzarea de după perioada de finanțare a jucăriilor educative.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
„3 Doors, 3 Countries” este un proiect și o aventură interculturală lansată de Fundația Pro Patrimonio în cadrul programului Institutului Goethe, CMA – Cultural Management Academy 2017-2018 – prin care trei orașe, din trei țări și trei contexte diferite, răspund la provocarea de a testa trei tipuri de uși fizice și metaforice:
– ușile trecutului, în spatele cărora se cercetează și se interoghează patrimoniul material și imaterial abandonat, necunoscut și poveștile acestuia, și se angajează comunitatea în procesul de redescoperire a unei mărci identitare din trecut,
– ușile viitorului, acelea care se deschid către metode creative de a pune în lumină locuri publice
– și ușile vecinului, acelea care ne introduc spre confruntarea clișeelor țărilor vecine și a celei proprii, dar și spre mijloace de colaborare cu vecinii din Balcani prin meșteșug și design, în procesul creării unui obiect ce reprezintă locul de unde provine.
Hărțile, întrebările și descoperirile din Câmpulung Muscel (România), Hydra (Grecia) și Veliko Tarnovo (Bulgaria) vor fi documentate și prezentate ca mărturii ale unui proiect pionier ce semnalează bogăția culturală a fiecăruia dintre aceste trei locuri, în contextul asemănărilor și deosebirilor dintre ele în spațiul balcanic, dar și al oportunităților de colaborare.
În cadrul acestui proiect, Fundația Pro Patrimonio va organiza un festival de promovare și activare a patrimoniului cultural din Câmpulung Muscel, în perioada 14-16 septembrie 2018, după următorul program:
Vineri, 14 septembrie
10:00-15:00 – MUZEUL LA CUTIE – Atelier pentru copii la Vila Golescu.
16:30-19:30 – DUPĂ-MASA DE MEȘTEȘUGURI în curtea Vilei Golescu.
20:00-22:00 – SEARĂ DE FILM ÎN ORAȘ 1, scurtmetraje dedicate celor mici, în colaborare cu ANIMEST.
Sâmbătă, 15 septembrie
10:00-13:00 – AVENTURA CULTURALĂ – „Pe urmele arhitectului Berechet”.
13:00-15:00 – PREZENTĂRI ȘI DEGUSTĂRI la Vila Golescu.
20:00-22:00 – SEARĂ DE FILM ÎN ORAȘ 2, scurtmetrajul „Splendida Moarte Accident” și lungmetrajul „Titanic Vals”.
Duminică, 16 septembrie
17:00-19:00 – EXPOZIȚIA SUPORT a scurtmetrajului „Splendida Moarte Accident”.
20:00-22:00 – SEARĂ DE FILM ÎN ORAȘ 3, film surpriză din Balcani.
DESCRIEREA EVENIMENTELOR
1.După-masa de meșteșuguri
Cercetările Fundației Pro Patrimonio, pe o rază de aproximativ 50 km în jurul vilei Golescu, au dezvăluit o hartă de 45 de meșteri. Nu putem, din păcate, să-i aducem pe toți la un loc să-i cunoașteți, dar vrem să facem posibilă descoperirea și interacțiunea directă cu poveștile, uneltele, materialele și meșteșugul acestora printr-un eveniment-atelier chiar în curtea Vilei Golescu de la Câmpulung Muscel.
Vă invităm, așadar, la o după-masă interactivă, creativă și plină de meșteșug alături de patru dintre meșterii dragi ai Fundației Pro Patrimonio pentru a descoperi și a lucra împreună cu aceștia în diferite tehnici de prelucrare și modelare a lemnului și a pietrei, pentru a împleti și a coase. Vom vedea cum a luat naștere colecția de obiecte Honest Goods, vom discuta cu un designer din Bulgaria despre intersecția a două culturi în procesul realizării unui obiect și veți avea ocazia de a vă construi propriul obiect sub îndrumarea specialiștilor.
Evenimentul-atelier va avea loc vineri, 14 septembrie 2018, de la ora 16:30, în curtea Vilei Golescu, str. Soldat Golescu nr. 3, orașul Câmpulung Muscel, Argeș.
Sunt așteptați deopotrivă copii – preferabil mai mari de 7 ani – și adulți.
Înscrierile se fac online, în limita locurilor disponibile, completând acest formular.
Nu există taxă de participare, dar este binevenită orice formă de donație la fața locului.
2.Seri de film în oraș
Buzunare nebănuite ale orașului se pot transforma de pe o zi pe alta în spații temporare de evenimente și instalații creative. Fundația Pro Patrimonio explorează și testează pentru trei zile amprenta unui actuale parcări, fost spațiu cultural din oraș (teatru de vară), ca spațiu de cinematograf în aer liber.
Prima seară de filme va debuta vineri, 14 septembrie, de la ora 20:00, cu o selecție de 19 scurtmetraje Animest dedicate celor mici, care fac parte din proiectul „Muzeul la cutie” – un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și derulat de Muzeul Național al Țăranului Român.
Categoria de vârstă 3- 6 ani (60’)
„Paper Polymals” / „Animale de hârtie” (Germania, 2016, 3’54), dir. Waldemar Schmidt.
„She’s Got the Blush” /”Lotte e timidă” (Belgia, 2016, 5’15), dir. Els Decaluwe.
„The Flying Boy” / „Băiatul zburător” (Russia, 2014, 6’24), dir. Eugenia Zhirkova.
„Piccolo Concerto” (Germania, 2016, 6`), dir. Ceylan Beyoglu.
„Tower” / „Turnul” (Lituania, 2014, 8’00), dir. Janis Cimmermanis.
„Prince Ki-Ki-Do, The Swamp Monster” / „Prințul Ki-Ki-Do și monstrul din mlaștină” (Slovenia, 2014, 4’10), dir. Grega Mastnak.
„Please frog, just one sip”/ „Te rugăm, broască, măcar o picătură” (Africa de Sud, 2016, 9`55), dir. Diek Grobler.
„Hey Deer!” (Ungaria, 2015, 6`17), dir. Örs Bárczy.
„SuperBot – A Magnifying Mess” / „SuperBot – sub lupă totul e mai mare” (Argentina, 2013, 3’17), r. Pablo Alberto Díaz, Gervasio Rodriguez Traverso.
„Balloona Laguna” (Germania, 2014, 6’35), r. Matisse Gonzalez.
Categoria de vârstă 6-12 ani (60’)
„Ridiculous Wishes” / „Cele trei dorințe” (Rusia, 2015, 7’21), dir. Ekaterina Savina.
„Leviatan and the Fox” / „Leviatan și vulpea” (Cehia, 2015, 7’12), dir. Lenka Božoňová.
„Let’s Play a Story: the Ant and the Grasshopper” / „Să ne jucăm de-a greierele și furnica” (Croația, 2015, 6’37), dir. Marina Andree Skop.
„Dinosaurs: Terrible Lizards” / „Dinozaurii, șopârle fioroase” (Marea Britanie, 2014, 4’40), dir. Joel Veitch, Alex Mallinson.
„Anatole’s Little Saucepan” / „Tigaia lui Anatole” (Franța, 2014, 5’47), r. Eric Montchaud.
„Song of the Lark” / „Cântecul ciocârliei” (Belarus, 2014, 6’57), r. Tatiana Kublitskaja.
„Tulkou” (Franța, 2013, 11’00), r. Sami Guellaaï, Mohamed Fadera.
„The Brave Mother” / „Mama cea curajoasă” (Rusia, 2014, 5’37), r. Alexandra Lukina.
„Hypnagogic Hallucination” / „Halucinaţie hipnagogică” (Belgia, 2013, 6’30), r. colectiv (13 adolescenți).
Începem seara de sâmbătă alături de filmul de scurtmetraj „Splendida moarte accident”, un demers artistic important și atipic pentru scena artelor vizuale și cinematografiei din România, cu o recunoaștere internațională notabilă: „Premiul Jean Luc Xiberras” pentru debut la Festivalul Internațional de Animație de la Annecy, Franța, „Cel Mai Bun Film Românesc” la Festivalul Internațional de Animație Anim’est din București, Marele Premiu al Festivalului Internațional de Animație Animateka, Ljubljana, Slovenia, Marele Premiu al Festivalului Cinanima 2017 din Portugalia și plasarea filmului pe shortlistul din care se aleg nominalizările pentru Oscaruri în 2019.
Filmul, inspirat din viața pictoriței Medi Dinu, viață care a traversat secolul XX, este o evocare a unor momente istorice și personalități culturale care au populat viața pictoriței. Personalități precum Ion Barbu, Nae Ionescu, grupul avangardiștilor sunt amintite în film într-o călătorie poetică. Scenariștii Sergiu Negulici și Ioana Nicoară ne vor fi alături pentru mai multe povești.
Seara continuă cu un film clasic, în regia lui Paul Călinescu, după piesa lui Tudor Mușatescu, un punct de referință în cinematografia românească, dar mai ales pentru locuitorii orașului, datorită cadrelor realizate în orașul Câmpulung: „Titanic Vals” (1h30’).
Ultima seară este dedicată partajării patrimoniului cultural, urmând să avem o surpriză cinematografică din vecini: Bulgaria sau Grecia.
Serile de film, dedicate atât copiilor, cât și adulților, se vor derula în perioada 14-16 septembrie 2018, începând cu ora 20:00. Cinematograful în aer liber va fi instalat în centrul orașului, în parcarea de lângă Biblioteca Municipală „Ion Barbu”.
Evenimentele nu presupun o formă de înscriere în prealabil, vă așteptăm așadar direct la locul faptei. Nu există taxă de participare, dar este binevenită orice formă de donație la fața locului.
3.Aventura culturală – „Pe urmele arhitectului Berechet”
Mult din bogăția și frumusețea orașului Câmpulung Muscel este, cu siguranță, datorată arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet. Câți dintre noi știm oare să recunoaștem clădirile și stilul arhitectului, câți dintre noi am avut răgazul să fim atenți la detalii, materiale, decorațiuni, cum arătau oare aceste clădiri și edificii la timpul la care au fost construite, cum ar putea arăta astăzi?
Exerciții și probe în echipă de observație, atenție, răbdare, orientare, creativitate și chiar inventivitate îi așteaptă ca provocare pe toți cei mici și mari ce doresc să ni se alăture la o adevărată aventură culturală, de tip treasure hunt în oraș.
Traseul și aventura culturală vor avea startul sâmbătă, 15 septembrie, de la ora 10:00, în curtea Vilei Golescu, str. Soldat Golescu nr. 3, orașul Câmpulung Muscel, Argeș. Traseul va dura aproximativ trei ore și se va încheia cu o surpriză festivă în curtea Vilei Golescu.
Sunt invitați să participe deopotrivă copii și adulți. Echipele vor fi făcute la fața locului. Înscrierile se fac online, în limita locurilor disponibile, aici .
4.Muzeul la cutie – Atelier pentru copii la Vila Golescu.
Regie, film, acțiune! Fundația Pro Patrimonio, în parteneriat cu Muzeul Țăranului Român, vă așteaptă la Vila Golescu pentru un atelier inedit de punere în scenă a unor povești.
Atelierul face parte dintr-un proiect mai larg de promovare a patrimoniului imaterial, „Muzeul la cutie” și ne propune ingredientele ideale pentru a aventură creativă și ludică: selecția și adaptarea unei povești, conturarea personajelor, alegerea tehnicilor potrivite pentru construirea personajelor – patchwork, lipire, cusut sau sârmă, stabilirea cadrelor de scenografie și construirea acestora.
Atelierul este adresat copiilor cu vârste de peste 9 ani și va avea loc vineri, 14 septembrie, între orele 10:00-15:00, la Vila Golescu, str. Soldat Golescu nr. 3, orașul Câmpulung Muscel, Argeș.
Înscrierile se fac online, în limita locurilor disponibile, completând acest formular.
Despre proiect
Evenimentele organizate la Câmpulung Muscel, în perioada 14-16 septembrie 2018, fac parte din programul „3 Doors, 3 Countries” – un proiect coordonat de Fundația Pro Patrimonio, în parteneriat cu Grecia și Bulgaria, susținut de Goethe Institute și Cultural Management Academy.
În cadrul acestui proiect, trei echipe diferite vor documenta și vor prezenta bogăția culturală a trei orașe (Hydra – Grecia, Veliko Tarnovo – Bulgaria și Câmpulung Muscel – România) în contextul asemănărilor și deosebirilor dintre ele în spațiul balcanic, dar și al oportunităților de colaborare.
În Hydra, în cadrul Festivalului Miaouleia, echipa din Grecia a proiectului „3 Doors, 3 Countries” a organizat, sâmbătă, 16 iunie 2018, conferința „Managementul și promovarea patrimoniului cultural tangibil și intangibil al unui loc” la Muzeul de Istorie – Arhiva Hydra. Conferință s-a axat pe rolul patrimoniului cultural în promovarea orașelor. Scopul conferinței a fost acela de a evidenția rolul rețelelor culturale în dezvoltarea regională și turism, importanța inițiativelor locale și a colaborărilor internaționale în promovarea unui sit prin dezvoltarea permanentă de noi produse și servicii culturale.
În timpul conferinței au fost prezentate și acțiunile proiectului care au avut loc: concursul de fotografie, ca motiv pentru inițierea dialogului despre patrimoniul cultural local și relația sa cu contextul balcanic; cartografierea „Hidden Hydra” și a materialului tipărit oferit pentru utilizare către localnici și vizitatori; deschiderea catre public, cu ocazia unei expoziții de artă, a unui far în Aggelochori, Salonic; exemple de bune practici în legătură cu patrimoniul nostru balcanic comun.
Echipa din Bulgaria pregătește proiectul „3 Doors 3 Countries” la Veliko Turnovo, în perioada 12 – 14 noiembrie 2018. Organizația VT Events și TAM – un spațiu pentru inițiativele culturale și sociale – creează o hartă a orașului care va include locații interesante, interconectate pe rute speciale. Prezentarea hărții va include și o dezbatere despre conservarea și exploatarea patrimoniului cultural al orașului, precum și exemple de bune practici din România și Grecia. Activitățile vor include, de asemenea, artă contemporană în spațiile publice, schimbul de tineret între România și Bulgaria și un atelier de lucru, de o săptămână, între meșteri locali și un designer român.
Sperăm ca evenimentele organizate de Fundația Pro Patrimonio în Câmpulung vor „deschide porțile” în comunitatea locală, prin prezentarea tradiției culturale a acestui oraș într-un context internațional și, mai ales, în context balcanic.
Eveniment organizat de Fundația Pro Patrimonio.
Susținut de: Goethe Institute și Cultural Management Academy.
Cu sprijinul:
Primăria Municipiului Câmpulung
Centrul Național al Cinematografiei
„Muzeul la cutie”: Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și derulat de Muzeul Național al Țăranului Român. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Muscel TV
