25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
martie 2025
Cum ar arăta Grădina Babilonului dacă s-ar contopi cu terasele Vilei Golescu? Sau un labirint verde în curtea Conacului Neamțu? Poate o grădină plurisenzorială la Casa Enescu, cu influențe japoneze? Și, desigur, Grădinile Abundenței la Casa Viscri.
Primăvara ne cheamă afară, la soare și printre plante. Așa că ne-am lăsat inspirați de peisaje din întreaga lume și le-am transpus în curțile noastre, pline de povești și idei de amenajare. Iar pentru că grădinile nu sunt doar frumusețe, ci și gust și miros, am transformat plantele comestibile într-un pretext pentru caiete culinare și desene botanice, inspirate de rețetele istorice ale Mariei Cantili Golescu.
Astăzi, macheta zilei a fost cea a Casei Viscri, pe care am umplut-o de curiozități: de unde vin sașii, cum au ajuns în Transilvania, cu ce se ocupau și cum se deosebesc casele lor de cele românești?
Iar surpriza zilei a fost… cusutul! Cine ar fi crezut că, în era digitală, copiii descoperă cu entuziasm răbdarea de a crea coperți cusute pentru caietele lor – și chiar cer „mai vrem”!
Și să nu uităm: la Câmpulung avem supereroi! Copiii mai mari, echipați cu răbdare și deschidere, demonstrează cât de firesc și natural devine procesul de învățare între generații atunci când provocările sunt bine alese și pline de sens.
„Kit şi Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează” este un proiect realizat de Fundația Pro Patrimonio, susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și co-finanțat AFCN, cu sprijinul UiPath Foundation.
Citeşte despre tot proiectul desfăşurat până acum:
Atelierele KIT, ediția de final de iarnă la Vila Golescu
MISIUNEA CRĂCIUN „îndeplinită”
ATELIERELE KIT prin țară, ediţia decembrie 2024
Ateliere-KIT în desfășurare la Vila Golescu
Se pregătesc primele atelierele – KIT
Staţia 5 – Comunitatea de la Pojogi, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 4 – Conacul Neamțu de la Olari, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 3 – Vila Golescu, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 2 – Casa Viscri 18, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 1 – Casa Enescu din Mihăileni, Caravana de Patrimoniu 2024
Programul Educaţie pentru Patrimoniu primeşte o identitate grafică
Kit şi Caravană de Patrimoniu. Pregătiri.
Gânduri transmise de Caroline d’Assay, Preşedintele Pro Patrimonio Franţa
„România a fost mereu prezentă în viața mea, părinții mei aveau prieteni români, iar eu știam că la celălalt capăt al Europei Yalta închisese granițele și privase de libertate popoare întregi.
Soarta i-a adus în calea mea pe creatorii Fundației Pro Patrimonio la începutul creării sale și, de îndată ce s-a ivit ocazia, m-am îmbarcat și eu pe această corabie, pentru a reînnoda relațiile cu estul Europei și pentru a contribui la crearea de noi legături. Dacă vestul trăise în libertate, iar țările din est nu, România în special, simțeam că am, într-un fel, o datorie. Și dincolo de interesul meu pentru orientul continentului nostru și istoria sa frământată, a pune bazele unor noi colaborări și apoi a unor prietenii a fost și continuă să reprezinte o mare bogăție. 25 de ani de legături… Am găsit în istoria comună că România și Franța au avut mereu o relație de înțelegere profundă.
În ceea ce privește patrimoniul și soarta sa nefericită, a fost mereu și continuă să fie nevoie de foarte multă perseverență pentru ca lucrurile să se miște într-o societate care, în multe cazuri, nu simțea necesitatea acestor schimbări. Echipa noastră a avut deseori dezamăgiri, dar, încetul cu încetul mentalitățile au evoluat, generațiile s-au maturizat, și s-au înregistrat progrese graduale. În această evoluție nu foarte rapidă, trebuie să recunosc că a nu fi româncă a reprezentat, poate, un avantaj. Așteptările, sentimentele și deci și rănile nu au fost, desigur, aceleași, iar experiența cu patrimoniul francez a reprezentat, cu siguranță, un atu. A fost foarte pasionant să creăm relații cu instituțiile franceze și europene din domeniul patrimoniului. Când privim istoria și distrugerile violente produse în Franța asupra patrimoniului în timpul revoluției franceze, putem spera, pe bună dreptate, la renașterea patrimoniului românesc, de fapt a unui anume patrimoniu, etichetat „burghez”, de „origine socială nesănătoasa”, ceea ce a delegitimat însăși noțiunea de patrimoniu.
Pentru Fundația Pro Patrimonio educația este piatra angulară a tuturor acțiunilor sale, cimentul care ajută la reconstrucție. Ea necesită o investiție umană importantă, în sensul în care unește elementele de cultură, printre care și patrimoniul construit, și care au fost minuțios separate de către regimul comunist. Este vorba despre cunoștințe, folosire, utilitate, plăcere, respect față de trecut, proiectare în viitor și, mai ales, despre atenție față de persoanele afectate. De toate acestea ne ocupăm noi, iar rezultatele se văd deja.
Este foarte important să simțim că avem susținere, pe de o parte pentru că ajută financiar acțiunile noastre, dar și pentru că suportul moral, impresia de solidaritate pe care le resimțim sunt foarte importante pentru noi. Ceea ce facem nu este numai din plăcerea (reală, de altfel) de a clădi edificii, ci oameni. Acest patrimoniu este așa de bogat, trebuie sa îl ajutam să reînvie și să trăiască. Veniți alături de noi să așezați o cărămidă la această construcție. Iar dacă ați făcut-o deja, continuați!”
FR
„La Roumanie a toujours été présente pour moi, mes parents avaient des amis roumains, et je savais qu’à l’autre bout de l’Europe, Yalta avait fermé les frontières privant de liberté des peuples entiers. Le hasard a mis sur ma route les créateurs de Pro Patrimonio à ses débuts. Quand il s’est présenté j’ai embarqué sur ce bateau, pour renouer avec l’est de l’Europe et contribuer à des liens renouvelés ; car l’ouest avait vécu libre et ces pays non, et en particulier la Roumanie, il y avait une dette en quelque sorte. Et au delà du fait de ma curiosité pour l’Orient de notre continent et son histoire mouvementée, nouer des collaborations puis des amitiés a été pour moi et est toujours d’une grande richesse. 25 ans de liens…. J’ai trouvé dans l’histoire commune que la Roumanie et la France ont eu une réelle connivence
Pour ce qui concerne le Patrimoine et son sort malheureux, il a fallu, et il faut encore beaucoup d’opiniâtreté pour faire bouger les choses dans une société qui dans beaucoup de cas n’en voyait pas la nécessité. Notre équipe a eu souvent des désillusions. Mais petit à petit les mentalités ont évoluées, les générations ont grandies, des progrès se sont fait doucement. Dans ce processus peu rapide il faut l’admettre, ne pas être roumaine a peut-être été un avantage, les attentes, l’affectivité et donc les blessures n’étaient évidement pas les mêmes, et mon expérience française du Patrimoine un atout surement ; il a été passionnant de créer des liens avec les institutions françaises et européennes dans le champ du Patrimoine. Quand on regarde l’Histoire et les saccages sur le Patrimoine que la révolution française a fait en France on peut légitimement espérer la renaissance du Patrimoine roumain, en fait un certain patrimoine, étiqueté « bourgeois » de « mauvaise origine sociale » qui a délégitimé la notion même de patrimoine. Le processus de collectivisation, pour finir cruel, a laissé des blessures toujours à l’œuvre mais l’attachement de nombreux roumains à leur patrimoine montre l’authenticité de leur culture, et demande à être soutenu.
Pour la Fondation l’éducation est la pierre angulaire de toutes ses actions, le ciment qui aide à la reconstruction. Elle demande un investissement humain important, au sens ou elle relie les éléments de culture dont fait partie le patrimoine bâti, soigneusement séparés par le régime communiste. Il s’agit de savoirs, d’usage, d’utilité, de plaisir, de respect du temps passé, de sa projection dans l’avenir et surtout d’attention aux personnes concernées. C’est ce que nous faisons et de vrais résultats sont là.
Il est très important d’avoir du soutient, à la fois car cela facilite financièrement nos actions mais aussi parce que le soutient moral, l’impression de solidarité que nous en ressentons sont très importants pour nous, nous ne le faisons pas uniquement pour le plaisir (réel d’ailleurs) de remonter des pierres nous le faisons car c’est la construction des hommes. Ce patrimoine est si riche, il faut l’aider à vivre et revivre. Venez mettre une pierre à cet édifice avec nous. Et si vous l’avez déjà fait, continuez !”
Ce lecție e mai frumoasă, mai eficientă și cu efecte mai benefice pentru minte și pentru trup decât învățarea în natură?
Sara Olteanu, Teodora Cățoiu și Cosmin Oprea sunt elevi în clasa a IX-a, profilul învățători, la Colegiul Național Pedagogic Carol I Câmpulung. Motivați de participarea la Olimpiada Animatorilor, aceștia au mutat sala de clasă din clădirea de patrimoniu a școlii în parcul de patrimoniu al Vilei Golescu, inspirați atât de moștenirea regală lăsată câmpulungenilor de Carol I, cât și de parcul dendrologic clasat monument istoric, proiectat și realizat de inginerul Vasile Golescu.
Desfășurat în perioada 24 ianuarie – 14 martie, proiectul propune o experiență culturală și educativă, cu un itinerar care a inclus obiective din diverse discipline: limbă și comunicare, limba engleză, educație civică, arte vizuale, științe ale naturii, muzică și mișcare, jocuri educative, toate cuprinse în programele cadru ale claselor primare. Talentul elevilor, combinat cu experiențele pedagogice acumulate atât în cadrul școlii, cât și în școala de muzică sau prin activitățile de cercetășie, a dat naștere unor activități captivante și educative.
Cu mult entuziasm și dedicare, elevii au reușit să atragă alături de ei tineri și copii din comunitatea locală, atât din Câmpulung, cât și din comunele învecinate. Trei dintre activitățile proiectului, precum și evenimentul final, au fost găzduite de Fundația Pro Patrimonio, în parcul Vilei Golescu.
În acest parc centenar, o nouă generație de iubitori ai naturii a plantat semințe în glastre meșteșugite chiar de ei. Deși nu erau arbori lalea, nici nu mai era mult până când vrejurile de fasole aveau să se transforme în adevărate povești de creștere! Printre ginkgo biloba, brazi Douglas și arțari, copiii s-au jucat și au învățat prin provocări, au spus povești, au ascultat cântecul păsărilor și au adunat amintiri prețioase. O mică orchestră formată din tinerii participanți i-a încântat pe toți, cu pian, viori, chitare, ukulele și voci cristaline. La finalul proiectului, aceștia au organizat un concert caritabil în fața Vilei Golescu, unde și-au surprins părinții, dascălii și prietenii cu un program muzical deosebit.
Beneficiile obținute din vânzarea răsadurilor, precum și donațiile spectatorilor, au fost direcționate către Centrul de zi Vladimir Ghika, în sprijinul copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Suntem încântați că am avut privilegiul de a găzdui acest eveniment, care continuă misiunea boierilor Golești de a contribui la educația tinerelor generații. Sperăm ca exemplul acestora să inspire și alți adolescenți să se implice în proiecte educaționale și de comunitate!
Vivat! Crescat! Floreat!
Către:
Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani
În atenția: Domnului Director Executiv Dănuț Huțu
Spre știință: Institutul Național al Patrimoniului
Ref: Cerere de clasare de urgență Gară Leorda
Stimate domnule Director Executiv,
Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, București, vă solicită, în baza prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență pentru Gara din Leorda.
Gara Leorda este inaugurată la 1.11.1871, odată cu linia Verești – Botoșani (44 km, concesionar V. von Ofenheim / Compania Lemberg-Czernowitz-Jassy, care construiește, în aceeași perioadă, și liniile Suceava – Roman și Pașcani – Iași). Linia avea 3 stații noi (Leorda, Bucecea, Botoșani).
Gările acestei concesiuni fac parte dintr-o serie coerentă tipologic (cea mai veche astfel de serie din Vechiul Regat), într-o arhitectură de tip romantic, cu accente medievalizante și neo-gotice. Această opțiune este justificată de tipologia adoptată de aceeași companie pentru gările deja construite de ea în Galiția, și în special pe linia Lemberg – Cernăuți – Suceava. Stațiile intermediare (între care și Leorda) au o aparență mai austeră, în timp ce stațiile terminus sau de ramificație (Suceava Ițcani, Verești, Pașcani, Roman, Botoșani și, în special, Iași) beneficiază de compoziții arhitecturale mai rafinate. O parte dintre aceste gări au fost înlocuite în sec. XX.
Gara Leorda este identică cu gara învecinată de la Bucecea. Leorda este singurul nod feroviar din jud. Botoșani, căpătând acest statut odată cu inaugurarea, la 15.12.1888, a liniei Leorda – Dorohoi.
Încadrare cf. OMCC 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare:
Criteriul vechimii – valoare mare (criteriu ponderat superior de categoria tipologică a bunului, în situaţia categoriilor/programelor pentru care realizarea de bunuri în România a început pe scară largă după 1775 – cf. OMC 3195/2023)
Criteriul valorii arhitectural-urbanistice și artistice – valoare medie (coerență stilistică, reprezentativitate pentru epocă și program, plastica fațadelor)
Criteriul rarității – valoare mare (apartenența la o serie restrânsă și coerentă, cea mai veche și coerentă din România / Vechiul Regat)
Criteriul valorii memorial-simbolice – valoare mică (legată de perioada modernizării infrastructurii și orașelor / prezență în memoria comunității)
Îndeplinește condițiile de clasare în grupa valorică B (cel puțin trei calificative „medie” sau peste).
Dintre gările realizate de Compania Lemberg-Czernowitz-Jassy sunt deja clasate în LMI cele din Botoșani (BT-II-m-B-01923), Suceava-Ițcani (SV-II-m-B-05468), Iași (IS-II-m-B-03891), Podu Iloaiei (IS-II-m-B-04223), Târgu Frumos (IS-II-m-B-04262), Lețcani (IS-II-m-B-04191) și Roman (NT-II-m-B-10690). Se mai păstrează din această serie și gările din Liteni, Lespezi, Verești, Leorda și Bucecea (deocamdată neclasate – ar trebui clasate și ele, v. mai sus).
Arh. Șerban Sturdza,
Președinte Pro Patrimonio România
Specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice 382 S/20.11.2009
și
Arh. Toader Popescu
Specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice 205 E/25.02.2022
În 2024, în cel de al IV-lea an de colaborare între Fundația Pro Patrimonio și Fundația Cărturești, la Vila Golescu am găzduit cu mare plăcere scriitorii Daniela Rațiu, Florentin Popa şi Radu Aldulescu, câștigători ai celei de-a 4-a ediții a Burselor de creație literară Cărturești.
Deja o tradiție, fiecare dintre aceștia și-au expus trăirile, experiențele, gândurile în cadrul podcastului moderat de către Corina Giurgia.
În biblioteca Vilei Golescu s-au spus poveștile frumoase ale scriitorilor pe care le găsiți deja încărcate pe YouTube
Radu Aldulescu a povestit despre scris ca chestiune de dragoste și solitudine, despre lumea din jur, despre lumea scriitorilor, despre cum a colaborat cu Lucian Pintilie, dar și despre cât de importantă este susținerea din partea celei cu care își împarte viața, regizoarea Alina Hiristea Aldulescu.
Florentin Popa a povestit despre scris, despre burse ca despre niște reale șanse de a duce la capăt proiecte literare și despre creativitate.
Daniela Rațiu povestește despre ceea ce au trăit bunicii, prin vocea amintirilor mamei, care la vârsta deportărilor și a foametei din Basarabia avea 5 ani. Scriitura ei constituie o lume aparte, una care salvează viitorul de trecut. Dialogul atinge și discuții despre scris, despre cum și dacă se poate trăi din scris în România.
Citește și
Lecturi în rezidenţă ediţia a IV-a
martie 2025
După atelierul nou dedicat Conacului Neamțu de la Vila Golescu au urmat ateliere realizate în comunitățile din cadrul proiectului „Kit şi Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează”.
„Suntem mai mulți copii, dar nu-i problemă, multiplicăm noi materialele!”
Rețeta este o cutie de materiale, un pachet de sugestii de lucru, câteva idei creative și apoi magie în comunitate.
De la atelier la atelier profesorii și copii sunt mai curajoși și mai creativi. Comunitățile prind aripi și ne surprind cu abordări inovative, dar cel mai important, cu mult entuziasm. Pofta de lucru merge la pachet cu pofta de mâncare. O masă bună acompaniază de fiecare dată o explorare culturală și suntem ferm convinși că bucuria chiar trece și prin stomac și fără această componentă experiența nu ar fi completă.
Poveștile caselor de patrimoniu călătoresc prin țară sub formă de machete, fișe pline de curiozități și provocări și proiecte practice complementare direct legate de sezonul în care ne aflăm.
Cu acest atelier fiecare casă de patrimoniu și-a primit „șnurul de Mărțișor” colorat și credem că este gata să se deschidă pentru primăvară!
„Mulțumim pentru tot! Ne-ați adus multă bucurie prin aceste activități. Și eu am învățat multe lucruri noi”
– ne-a transmis una dintre doamnele profesoare.
„Kit şi Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează” este un proiect realizat de Fundația Pro Patrimonio, susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și co-finanțat AFCN, cu sprijinul UiPath Foundation.
Citeşte despre tot proiectul desfăşurat până acum:
Atelierele KIT, ediția de final de iarnă la Vila Golescu
MISIUNEA CRĂCIUN „îndeplinită”
ATELIERELE KIT prin țară, ediţia decembrie 2024
Ateliere-KIT în desfășurare la Vila Golescu
Se pregătesc primele atelierele – KIT
Staţia 5 – Comunitatea de la Pojogi, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 4 – Conacul Neamțu de la Olari, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 3 – Vila Golescu, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 2 – Casa Viscri 18, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 1 – Casa Enescu din Mihăileni, Caravana de Patrimoniu 2024
Programul Educaţie pentru Patrimoniu primeşte o identitate grafică
Kit şi Caravană de Patrimoniu. Pregătiri.
22 februarie 2025
La Vila Golescu s-a dat startul atelierelor care apoi „se rostogolesc” prin toată țara cu spor, entuziasm și curiozitate în cele cinci comunităţi.
Cadrul narativ al întâlnirii de februarie a fost bătrânul conac de la Olari, Conacul Neamţu. Macheta acestuia s-a dovedit a fi o adevărată provocare pentru copii.
Suntem la povestea KIT nr.3, după KIT-urile dedicate Vilei Golescu şi Casei Enescu, și modelele constructive din trei zone diferite ale țării deja au arătat că există specificități locale. S-au observat asemănări și deosebiri la nivel de materiale, decorații, planimetrii, faptul că poate fiecare spațiu context dă naștere unor clădiri în acord cu locul în care se află.
Calendarul timpului și al locurilor a provoacat copiii cu 12 case din 12 regiuni diferite ale țării, pentru 12 luni ale anului. De mâini dibace, atenție și răbdare nu adus lipsă nimeni, toţi participanţii au bricolat pentru realizarea unui obiect practic, cu loc de personalizat și multă culoare.
„Conacul Neamțu pentru mama, Vila Golescu merge la bunica, Casa Enescu….”.
Mărțișoarele-case s-au întipărit în memoria celor mici sub forma figurinelor de lut modelate, pictate și sub forma clădirilor cartonate cu semințe de plante comestibile, gata să fie plantate.
La realizarea mărţişoarelor „la liber” creativitatea nu are limite și materialele naturale sunt liantul ideilor simpatice. Lână, nuci, semințe, ghinde și conuri, totul a fost utilizat până la pauza de final de zi, cu gust de pizza, bineînțeles.
S-au tocit potecile cu sania, echipele s-au bulgărit, au mâncat și câte trei porții la prânz, s-a cântat la chitară și s-au refăcut puterile cu ceai, cald la sobă.
„Să ne spuneți doamna, când e următoarea întâlnire!”
Până la următoarea întâlnire faţă în faţă de la Vila Golescu, restul comunităților din țară pornesc butoanele atelierului urmând indicaţiile creinoate de echipa de bază.
Abia aşteptăm să vedem câte mărțișoare și proiecte creative pot chema primăvara!
„Kit şi Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează” este un proiect realizat de Fundația Pro Patrimonio, susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și co-finanțat AFCN, cu sprijinul UiPath Foundation.
Citeşte despre tot proiectul desfăşurat până acum:
MISIUNEA CRĂCIUN „îndeplinită”
ATELIERELE KIT prin țară, ediţia decembrie 2024
Ateliere-KIT în desfășurare la Vila Golescu
Se pregătesc primele atelierele – KIT
Staţia 5 – Comunitatea de la Pojogi, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 4 – Conacul Neamțu de la Olari, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 3 – Vila Golescu, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 2 – Casa Viscri 18, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 1 – Casa Enescu din Mihăileni, Caravana de Patrimoniu 2024
Programul Educaţie pentru Patrimoniu primeşte o identitate grafică
Kit şi Caravană de Patrimoniu. Pregătiri.
Gânduri transmise de Nicolae Raţiu, Preşedintele Consiliului Director Pro Patrimonio România în anul în care Fundaţia Pro Patrimonio împlineşte 25 de ani de la înfiinţare.
„25 de ani s-au simțit o perioadă foarte lungă pentru mine, ca unul dintre co-fondatorii Pro Patrimonio. Îmi imaginasem că ar fi fost suficient timp ca mai mulți români să recunoască importanța critică a propriei noastre istorii și a patrimoniului construit. Din păcate, nu a fost suficient, cu excepția unui număr de susținători financiari cărora le suntem profund recunoscători, așa cum le suntem și celor dezamăgitor de puțini care au devenit membri. O reflectare tristă a mândriei și a respectului unei națiuni pentru ea însăși.
În ciuda acestor dezamăgiri și a lipsei de finanțare adecvată, sunt mândru să consemnez că Pro Patrimonio a obținut câteva succese remarcabile de-a lungul anilor, cum ar fi restaurarea atentă și frumoasă a Vilei Golescu, salvarea casei Enescu de la Mihăileni, stabilirea acolo a unui program de muzică și artă pentru comunitatea locală și renovarea premiată Europa Nostra a Bisericii de lemn de la Urşi din Oltenia de nord. Echipa noastră de arhitecți plătiți sau voluntari a lucrat neobosit pentru a obține toate aceste succese, iar recunoștința noastră profundă trebuie să le revină pentru că au luptat atât de mult pentru a păstra moștenirea extraordinară a României.
Sper din tot sufletul că mesajul meu este auzit și va primi ca răspuns faptul că mai mulți cititorii ai noștri vor deveni membri și donatori.”
Nicolae Ratiu MBE
Trustee
Pro Patrimonio
februarie 2025
Vine sau nu primăvara, noi ne facem datoria s-o chemăm. Cum? Așa cum știm noi, cu o porție de patrimoniu în proiecte și provocări.
Așadar, la sfârșit de februarie fiecare comunitate își invită copiii să cunoască Conacul Neamțu de la Olari și să exploreze în diverse moduri diversitatea arhitecturii și modul în care această se adaptează în funcție de context în diverse regiuni din țară.
Ne vom sufleca mânecile pentru a construi machete de hârtie și pentru a bricola un calendar interactiv și personal, ce ne „servește” lună de lună câte o pastilă de arhitectură.
Nici de mărțișor n-am uitat, ci chiar l-am integrat cu totul în program. Avem de construit casele kit din lut și să le înnobilăm cu sticluțe cu pământ și semințe pentru a „da roade” în această primăvară.
Ne jucăm și la liber, pornind butonul creativității cu mărțișoare din materiale naturale locale și cu inspirații din poveștile tocmai parcurse sau povești proprii, pentru a crea standuri de vânzare cu fir narativ în echipă. Pregătim afișe, prezentări și invităm lumea la mici târguri ad-hoc pentru a ne prezenta și vinde „marfa”.
Jucăușe și antreprenoriale, ateliere sunt o invitație către fiecare copil în parte să-și testeze noi aptitudini și să exerseze creativitatea într-un cadru de exerciții și construcții practice și aplicate. Colaborăm cu echipa și ne deschidem către comunități mai mult sau mai puțin închegate, dar care pot profita de această ocazie să crească și să se dezvolte în viitor într-un mod prietenos și util, sub umbrela discretă, dar plină de profunzime a poveștilor de patrimoniu.
„Kit şi Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează” este un proiect realizat de Fundația Pro Patrimonio, susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și co-finanțat AFCN, cu sprijinul UiPath Foundation.
Citeşte despre tot proiectul desfăşurat în anul 2024:
MISIUNEA CRĂCIUN „îndeplinită”
ATELIERELE KIT prin țară, ediţia decembrie 2024
Ateliere-KIT în desfășurare la Vila Golescu
Se pregătesc primele atelierele – KIT
Staţia 5 – Comunitatea de la Pojogi, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 4 – Conacul Neamțu de la Olari, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 3 – Vila Golescu, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 2 – Casa Viscri 18, Caravana de Patrimoniu 2024
Staţia 1 – Casa Enescu din Mihăileni, Caravana de Patrimoniu 2024
Programul Educaţie pentru Patrimoniu primeşte o identitate grafică
Kit şi Caravană de Patrimoniu. Pregătiri.
Către:
Doamna Natalia Intotero, Ministrul Culturii
Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București,
tel.: 021 224 44 21, fax: 021 223 31 57, cabinet.ministru@cultura.ro
Ref.: Cetatea geto-dacică Argedava” Argedava” (cod LMI GR-I-s-A-14816, cod RAN 104172.01)
PP02/ 06.02.2025
Stimată doamnă ministru,
Vă semnalăm faptul că proiectul pentru drumul expres București-Alexandria pune în periocol situl arheologic „Popești – Cetatea geto-dacică Argedava” Argedava” (cod LMI GR-I-s-A-14816, cod RAN 104172.01).
CNAIR a elaborat un studiu de fezabilitate (SF) pentru DMV București-Alexandria care prevede amplasarea drumului – dig cu un pod – la numai 10m nord de limita sitului Popești-Argedava (Fig. 1-3) – unul dintre situri arheologice de importanță excepțională pentru România și pentru Europa în general. Urmarea ar fi afectarea ireversibilă a sitului însuși – ca informație arheologică și ca formă de relief, a potențialului arheologic al zonei de protecție a sitului, a percepției sitului și a ansamblului de monumente din care situl face parte, precum și a perspectivelor de valorificare a acestora pentru publicul larg.
Din punct de vedere istoric, situl arheologic cuprinde resturi de locuire ce se întind, cu mici întreruperi, pe ultimii cca. 4600 de ani. Prin diversitatea epocilor reprezentate, este de o raritate excepțională în România și în Europa de Sud-Est în general, iar prin etapa Argedava este unul dintre monumentele istorice fundamentale pentru identitatea națională.
Situl arheologic este bine conservat și cunoscut prin cercetări arheologice sistematice făcute, începând cu 1954, de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (inițial Muzeul Național de Antichități) și prin zeci de studii.
Zona de protecție a situl arheologic Popești-Argedava a fost definită de Institutul Național al Patrimoniului în 16 ianuarie 2020, apoi confirmată de Direcția Patrimoniul Cultural din Ministerul Culturii, pe baza aprobării în Comisia Națională de Arheologie din data de 17 ianuarie 2020, și comunicată autorităților locale – respectiv Primăria Mihăilești și Direcției Județene pentru Cultură Giurgiu – în mai multe rânduri, împreună cu măsurile de luat de către aceste autorități pentru protajarea sitului (ultima dată prin adresa Institutului Național al Patrimoniului nr. 66/06.01.2022). Cu toate acestea Primăria Mihăilești nu a luat niciun fel de măsuri de protecție a sitului arheologic – și, de altfel, a niciunuia dintre celelalte monumente conexe: planul urbanistic general (PUG) al UAT Mihăilești este din 2 006 și nu include nicio mențiune a vreunuia dintre monumentele istorice din UAT; PUG a fost prelungit în 2017 pentru încă 10 ani și în prezent este demarată elaborarea unui PUG nou. Primăria nu a făcut un plan urbanistic zonal pentru Popești-Argedava, și nici nu au fost elaborate obligațiunile de folosință, așa cum specifica adresa Institutului Național al Patrimoniului nr. 66/06.01.2022. Nici Direcția Județeană pentru Cultură nu s-a ocupat de problemă și, astfel, protecția ce trebuia asigurată sitului arheologic prin acte ale autorităților locale lipsește până în prezent.
Vă solicităm să interveniți pentru a revoca Avizul nr. 11/A/09.02.2024 emis Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu (DJC) și pentru sprijin CNAIR să găsească un traseu pentru drum care să nu afecteze situl.
Cu stimă,
Arh. Raluca Munteanu
Fundația Pro Patrimonio
Fig. 1. Situl arheologic Popești-Argedava și traseul DMV București-Alexandria cf. SF al CNAIR (linia roșie), cu propunerea de deviere a DMV (linia albă); m pe sit – monumentele istorice Biserica „Sf. Treime” și Şcoala veche; m 1 și m 2 – cimitirul Argedavei.
Fig. 2. Situl arheologic Popești-Argedava și traseul DMV așa cum rezultă din datele trimise de CNAIR în 30 octombrie 2024.
Fig. 3. Detaliu la Fig. 2, cu distanțele marcate: Situl arheologic Popești-Argedava și traseul DMV așa cum rezultă din datele trimise de CNAIR în 30 octombrie 2024.
Fig. 4. Promontoriul cu situl arheologic Popești-Argedava în relație cu Argeșul (https://peisaje-arheologice.ro/sit-arheologic-asezare-popesti-giurgiu-587/
Fig. 5. Popești-Argedava cu etapele de locuire (cod LMI GR-I-s-A-14816). BST – Biserica „Sf. Treime” (cod LMI GR-II-m-A-15063); Sv – Şcoala veche (cod LMI GR-II-m-B-15064); Nt – necropola tumulară (cod LMI GR-I-s-B-14817).
Fig. 6. Stânga: Situl arheologic Popești-Argedava cu aria (poligon roșu) de cercetat preventiv conform coordonatelor topografice din Avizul DJC Giurgiu nr. 11/A/09.02.2024, corectate pentru eroare materială. Dreapta: Sectoarele A (de nord/Acropola) și B (central) ale sitului, cu Palatul vizibil în Sectorul A/Acropola (imaginile sunt la aceeasi scară).
