24 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
În weekend-ul 19-20 octombrie a avut loc la Cluj-Napoca proiectul cultural Someșul Post Industrial – o explorare a patrimoniului natural și industrial de-a lungul apei. Timp de 2 zile, echipa Someș Delivery a organizat tururi ghidate, expoziții, discuții, lansări de carte și workshop-uri pe tema regenerării urbane sustenabile a fostelor platforme industriale clujene, cu integrarea culoarului verde-albastru și a patrimoniului cultural de factură industrială din vecinătatea Someșului.
Evenimentul a avut loc în contextul în care acest important areal al fostelor industrii clujene este vizat de proiecte de regenerare urbană care pot afecta patrimoniul industrial și ecosistemul acvatic, dacă vor fi popuse soluții de tipul demolare integrală și construire a unor mari ansambluri de locuințe și spații comerciale, așa cum deja se întâmplă în cazul platformei Carbochim. De altfel, majoritatea evenimentelor au avut loc în parcul Armătura, aflat în imediata vecinătate a fostei platforme Carbochim, care se află în plin proces de demolare, fiind acoperit cu munți de moloz.
Sâmbătă, în cadrul conferintei Conversia platformelor industriale. Patrimoniu natural. Patrimoniu industrial. Bunuri comune, arh. Ștefana Pascu a susținut prezentarea “Rafinăria postindustrială”, în care a arătat provocările cu care se confruntă societatea civilă și specialiștii implicați în salvarea patrimoniului cultural mobil și imobil al rafinăriei “Steaua Română” din Câmpina. Prezentarea a punctat complexitatea procesului de revitalizare și conversie a unei platforme industriale istorice, care pe lângă componentele de cercetare, proiectare, avizare, implică și dialogul cu proprietarii, conștientizarea comunității, implicarea autorităților. Deocamdată, statutul rafinăriei din Câmpina rămâne incert, în condițiile în care procedura de clasare a ansamblului în Lista Monumentelor Istorice nu este finalizată, iar proprietarul principal a solicitat recent autorităților locale desființarea tuturor construcțiilor din incintă, cu excepția a 3 clădiri. Totuși, specialiștii și organizațiile profesionale sau cu activitate în domeniul patrimoniului cultural, printre care și Pro Patrimonio, continuă eforturile de soluționare a situației în sensul protejării și reutilizării adaptative a elementelor cu valoare culturală în viitoarea dezvoltare urbanistică a zonei.
În cadrul aceluiași eveniment, au mai susținut prezentări Enikö Vincze și Ana Horhat, care au abordat teme precum tendințele generale în cazul restructurării zonelor industriale din perspectiva dezvoltării urbanistice, a transformării sociale ori a prezenței florei și faunei specifice. Prezentările au fost urmate de o dezbatere, unde invitații au răspuns la întrebări și s-a discutat despre viitorul acestor spații care poartă amprenta trecutului industrial al României.
„Transformarea radicală a unui sit începe așadar cu o listă de „re-” sau re-fuzul (de a construi) pentru a evita specula cu resurse, ca o primă atitudine, apoi vin re-utilizarea, re-ciclarea. Un sit industrial de transformat nu mai este un teren pustiu, ci un rezervor de resurse, cu un biotop și clădiri (spații reutilizabile)“. – Aglaée Degros, în „Arta proiectului urban. Catalog critic de regenerare postindustrială în practica lui Marcel Smets”
Citeşte şi:
Răspuns Direcţia Patrimoniu Cultural referitor la Rafinăria Steaua Română
Articol HotNews 08.09.2024 Cea mai veche rafinărie din România, în pericol de demolare. Un avertisment rămas fără reacție de la Ministerul Culturii
Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii pentru Rafinăria Steaua Română
Studiu pentru Rafinăria Steaua Română din Câmpina