24 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
PP45/ 17.11.2023
Către: Direcția Județeană pentru Cultură Timiș
În atenția: Domnului Director Executiv Sorin Vlad Predescu
Spre știință: Institutul Național al Patrimoniului
Stimate domnule Director Executiv,
Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, București, vă solicită, în baza prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență pentru imobilele, terenuri cu construcții, înscrise în Cărțile Funciare 416714, 401786 și 403413 mun. Lugoj.
Argumente pentru clasare potrivit criteriilor stabilite de Normele metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC 2260/2008 cu modificările și completările ulterioare (inclusiv cele operate prin OMC nr. 3.195/2023):
Încadrarea valorică pune clădirea în poziția de putea fi clasată în grupa B (cf. art. 12 al normelor).
Cele de mai sus sunt rezultate în urma unui studiu minimal, o analiză de specialitate întreprinsă în vederea clasarii, probabil va optimiza încadrarea și va determina care construcțiide pe parcelă sunt valoroase din punct de vedere cultural pentru a fi protejate ca monument istoric.
Propunem implicarea INP în elaborarea studiului istoric necesar procedurii de clasare în baza art. 2 lit. o) din HG nr. 593/2011 privind organizarea și funcționarea Institutului Național al Patrimoniului cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere că potrivit paginii facebook Lugoj – identitate pierduta[1] au fost începute lucrări de desființare, cât și starea fizică de conservare a clădirilor ilustrată în imaginile de pe această pagină de internet, solicităm declanșarea procedurii de clasare de urgență.
În situația în care considerați că nu se impune declanșarea procedurii de clasare de urgență potrivit art. 21 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă solicităm să declanșați procedura de clasare în baza prevederilor art. 14 alin. (1) din aceeași lege.
V-am fi îndatorați dacă pe parcursul procedurii de clasare ne-ați comunica evoluția acesteia, înștiințarea declanșării procedurii de clasare transmisă proprietarilor și autorităților locale, comunicarea de clasare sau, dacă este cazul, răspunsul motivat privind neclasarea, îndată ce acestea vor exista.
Anexăm imagini referitoare la clădirea pentru care se solicită clasarea și o prezentare istorică.
arh. Șerban Sturdza,
Președinte Pro Patrimonio România, specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice nr. 382 S/20.11.2009
Imagine satelitară Google Maps
Situația imobilelor propuse spre clasare potrivit geoportalului ANCPI E-Terra
Imagine de epocă, sursa: Anuala de Arhitectură București – diploma Regenerarea fabricii Textila, stud. arh. Alexandra Stan, îndrumător: arh. dr. Bogdan Demetrescu https://www.anuala.ro/proiecte/2020/404/
Propunere menținere clădiri valoroase din punct de vedere cultural și dezvoltare, sursa: Anuala de Arhitectură București – diploma Regenerarea fabricii Textila, stud. arh. Alexandra Stan, îndrumător: arh. dr. Bogdan Demetrescu https://www.anuala.ro/proiecte/2020/404/
Imagine de epocă, sursa: pagina facebook Lugoj – identitate pierdută
Imagine actuală, sursa: pagina facebook Lugoj – identitate pierduta
Imagine actuală, lucrări de desființare în curs de desfășurare, sursa: pagina facebook Lugoj – identitate pierdută
Fragment din File de istorie lugojeană: ITL, de la 5000 de angajați, la paragina de azi, de Cristian Ghinea, 22 iulie 2021
„Pentru că ITL este un subiect la ordinea zilei și pentru că acesta a fost un simbol al orașului, am regrupat câteva din datele oficiale pentru a ne face o idee ce a însemnat Industria Textilă Lugojeană, de-a lungul timpului.
Întreprinderea a luat ființă la data de 3 ianuarie 1907, pe terenul situat în Drumul Buziașului, funcționând ca societate care consta într-o filatură de lână și o țesătorie pentru lână și articole tip bumbac. Numele inițial a fost ”Întreprinderea Textilă din Ungaria de sub societate comandită Wiliam Auspitz și asociații”, cu sediul în Lugoj, str. Buziașului nr.31, sub conducerea lui Auspitz Wilmos – mare industriaș din Triest. Membrii externi erau Ricchetti de Terralba Odon din Triest, mare industriaș, care participa cu 500.000 kor. (coroane), Schweitzerischer Bankverein, bancă cu sediul în St. Gallen, Elveția, cu 250.000 kor., dr. Daniel Politz, ”advocat” din Triest, cu 25.000 kor., Hukauf et Buhle, întreprindere comercială cu sediul în Altona, cu 50.000 kor., Schuler Lajos, director de fabrică din Brăila, cu 25.000 kor, și, în fine, găsim și un lugojean. Este vorba despre domnul Alfred Klein, comerciant, care participa cu 25.000 kor.
Prima reorganizare are loc la 25 iunie 1908, când capitalul era deja de un milion de coroane. Tot atunci, pe terenul din partea de sud a Drumului Buziașului, s-au construit locuințe pentru mecanici și pentru portar, două magazii, un turn de apă, o clădire pentru țesătoria de bumbac dotată cu utilaje complete, o uzină pentru cazan și o torcătorie, iar vizavi s-au ridicat patru case pentru muncitori și o cantină. Din 1911, fabrica devine societate anonimă, fiind preluată de Banca Comercială Ungară din Budapesta și Schweizeischer Bankverein din Zurich, Elveția.
În 1921, capitalul ITL, trecut sub administrație românească, era de 875.000 lei. Fabrica dispunea de o filatură completă pentru lână și pieptănat și dintr-o țesătorie, situată într-un corp aparte. Secția de lână avea 38 de războaie mecanice, iar cea de bumbac, 170 de războaie mecanice, care făceau un zgomot infernal. Puterea motrică era asigurată de două cazane cu aburi și o turbină geamănă. Aprovizionarea cu apă se făcea din Timiș, prin intermediul unei stații de pompare electrice instalate pe malul râului.
Colonia ITL avea deja 12 imobile pentru locuit, o clădire cu etaj cu zece apartamente, o spălătorie și o baie muncitorească, toate canalizate. Valoarea construcțiilor corespundea la 500.000 de lei – aur. În 1923 s-a mai construit o vopsitorie și încă o casă muncitorească. În 1926 s-a construit o nouă spălătorie, iar în 1928, încă o casă pentru muncitori.
În 1923, producția fabricii a fost de 47.342 de pături, 36.342 metri de stofă, ceea ce corespundea unei valori de producție de 18 milioane lei, precum și 1.070.811 metri de diverse țesături, toate însumând 30.000.000 lei. Producția anului 1924 era cu aproape 20% mai mare ca cea din anul precedent!
În 1948, anul naționalizării, ia ființă școala Profesională Textilă din Lugoj, care va asigura forța de muncă pentru meseriile de bază – filatori, țesători și finisori. Mai târziu, în 1974, școala Profesională Textilă se transformă în Liceul Industrial Textil, cu o școală profesională și una de maiștri. Școlile au fost concepute să instruiască viitoarele cadre nu numai pentru Lugoj, ci și pentru alte întreprinderi textile din țară.
În 1948, producția fizică era de 6.026.700 mp și 7.533.300 metri liniari față de 1938 (4.459.600 mp și 5.574.500 metri liniari).
În 1952 s-a constituit o filatură cu peste 16.000 de fuse. La țesătorie s-au montat mașini de canetat, bobinat și urzit. În anii 1963-70, mașinile de țesut mecanice au fost înlocuite cu mașini automate la unitatea B și s-a trecut la montarea unei alte hale la Unitatea A, cu peste 800 de mașini de cusut automate. Iar în 1973 se construiește o filatură pentru producția de fire de tip bumbac la Unitatea B, care prelucra fibra de bumbac și amestecuri cu fibre chimice și celulozice. În 1979, ITL producea fire și țesături tip bumbac pentru lenjerie de pat, cămăși și bluze, îmbrăcăminte exterioară, țesături de inserție, rochițe, pijamale, articole tehnice și impermeabile, gradul de reînnoire a produselor fiind de 70%.
În jurul anului 1970, 57% din producție mergea la export, în 66 de state ale lumii, printre care SUA, Canada, Franța, R.F. Germania, Italia, URSS, Iugoslavia, Irak, Iordania, Mozambic etc.
Suprafața ocupată de diferite secții ale firmei era impresionantă: Hala nouă – ”țesătoria” de la Unitatea A, avea 6.385 mp; Hala ”Filatura” de la Unitatea A – 6.991 mp; Hala transport, albitorie, vopsitorie – 7.250 mp; Hala ”Filatura” de la Unitatea B avea 3.340 mp. La acestea se adăuga Clubul ITL de pe strada Anișoara Odeanu, cu o suprafață de 6.316 mp, ce includea și sala de cinema.
Din 1968, Cartierul ITL a început să se dezvolte. A apărut cantina, cu 300 de locuri, care asigura două mese pe zi. Ea avea o gospodărie anexă și o crescătorie de porci, care teoretic aproviziona cantina. Cartierul dispunea de dispensar propriu, o creșă cu 60 de locuri și grădiniță cu program mixt, pentru 100 de copii. Patru blocuri, cu 692 de locuri, s-au construit pentru nefamiliști. În anii 80, cartierul s-a îmbogățit cu alte zece blocuri noi.
Conform monografiei interne a firmei, în 1937, ITL-ul avea peste 600 de angajați. În 1938, erau 553 angajați, în 1939 – 544, 1940 – 407, 1941 – 398, 1942 – 409, 1943 – 335, în 1944 -310. În 1945, la sfârșitul războiului, s-a înregistrat un minimum de 308, apoi cifrele au fost: 1946 – 332, 1947 – 496 și 1948 – 584. Între anii 1969-75, numărul angajaților a crescut de 2,5 ori. Peste 70% din forța de muncă era asigurată de femei. La mijlocul anilor 80, erau în jur de 5.000 de angajați.
După 1990, începe declinul. În 1991, au fost 4 disponibilizări; în 1992 – 392, în 1993 – 908; în 1994 – 354; în 1995 – 133; în 1996 – 378 trecuți în șomaj, plus compensări Conform Ordonanței 13; în 1997 – 124 de disponibilizați; în 1998 – 508 au fost trimiși în șomaj, plus compensări conform Ordonanței 9/97, iar în 1999 s-au adăugat încă 405 șomeri.
Întreprinderea Textilă Lugoj, căci despre ea este vorba, intra, prin sentința civilă nr.631 – PI din 21.04.1999 în program de ”reorganizare”. În acel an, 1999, la ITL mai rămăseseră doar 91 de salariați. Totalul disponibilizaților între 1991 și 1999 a fost de 3.206 persoane. Diferența până la peste 5.000 o reprezentau cei ieșiți la pensie anticipată.”
[1] Pagina Facebook Lugoj – identitate pierduta